Educația ecologică

Pămîntul este singura planetă cunoscută unde a apărut și a evoluat viața, culminînd cu omul, viețuitoare minunată și periculoasă, deopotrivă. Periculoasă, pentru că, deși mediul deține mijloace complexe de autoreglare, omul este singurul care poate distruge, uneori iremediabil, acest echilibru.

În a doua jumătate a secolului al XIX lea a apărut ecologia ca răspuns la problemele de mediu create de dezvoltarea excesivă a societății. Astfel, omul, din distrugător, se dorește a deveni ocrotitor. Cum putem explica, totuși, polua­rea tot mai accentuată a solului, apei și aerului? De ce copacii din orașe sînt „bolnavi“ și mor dacă s-a redus gradul de poluare? De ce rămășițele copacilor din pădurile defrișate irațional rănesc retina obișnuită cu verdele odihnitor al codrilor legendari, acum doar o amintire? De ce Pămîntul, tot mai apăsat de nerecunoștința oamenilor, trimite semnale tot mai vizibile, care afectează profund starea fizică și mentală a omului?

Devine imperios necesară educarea e­cologică a populației, deci informarea, con­știentizarea și responsabilizarea societății umane în legătură cu impactul negativ al acțiunilor sale asupra mediului.

Educația ecologică trebuie fundamentată în familie, unde copilul învață de la cei dragi că trebuie să respecte viața, privind cu simpatie gîndăceii, fluturii și florile, și că nu trebuie să lase urme, sub formă de ambalaje sau resturi, în locurile de joacă. Apoi se continuă în școală, prin studiul biologiei, știința vieții, învățînd cum să asigurăm viitorul planetei. Dar poate fundamenta doar biologia (prin numărul de ore și programa școlară) educația ecologică necesară tinerei generații?

Conform actualelor planuri de în­vă­țămînt, pentru studiul biologiei este alocată o oră/săptămînă, dar nu se mai predă biologia la clasele XI XII, profil uman, și la filiera tehnologică; în schimb, au fost alocate două ore/săptămînă pentru clasele VI–VII și la nivel liceal, filierea teoretică/profil real, știintele naturii (IX-XII) și matematică-informatică (IX-X). Sporadic, există și opționale de biologie dedicate studiului Educației pentru sănătate sau Educației ecologice.

Referitor la programele școlare, la nivel gimnazial, din anul școlar 2017-2018 a intrat în vigoare noua programă de biologie care răspunde, într-o mai mare măsură, nevoii de informare și educare ecologică a elevilor, în special la clasa a V-a (Viețuitoarele în mediul lor de viață) și la clasa a VIII-a (capitolul Sănătatea omului și a mediului). În clasele a VI-a și a VII a se studiază Funcțiile fundamentale ale organismelor, fiind evidențiate adaptările la mediul de viață, dar și consecințele acțiunii unor factori poluanți asupra stării de sănătate a viețuitoarelor.

La nivel liceal, ecologia este strecurată printre celelalte noțiuni de biologie, cu o pondere mai mare la clasa a IX-a, unde se studiază influența mediului asupra ere­dității, mutațiile și factorii mutageni, și la clasa a XII-a, în cadrul capitolului de Ecologie umană, care evidențiază impactul antropic asupra ecosistemelor naturale, efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătății umane și importanța păstrării biodiversității. La clasa a X-a, pe lîngă studiul funcțiilor organismelor, se urmărește influența factorilor de mediu, precum și modalitățile de adaptare ale organismelor.

Orele de studiu dedicate predării biologiei, insuficiente pentru formarea și consolidarea educației ecologice a tinerilor, scăderea resursei umane calificate, numărul mare de elevi la clasă reprezintă doar cîteva aspecte care conduc, deopotrivă, la demotivarea elevilor și profesorilor.

Nu spun că un număr mare de ore dedicate studiului biologiei ar rezolva problema. Dar introducerea unor opționale de Educație ecologică, în special la clasele cu o singură oră de predare pe săptămînă, ar contribui la consolidarea cunoștințelor de ecologie, prin derularea unor proiecte și ar responsabiliza elevii față de acțiunile și impactul comportamentului uman asupra sănătății mediului. Școala ar trebui sprijinită, în mod real, de părinți și de societatea civilă, pentru că educația ecologică este o problemă a tuturor.

Biologia este o disciplină îndrăgită de elevi, atunci cînd depășești tiparele rigide ale transmiterii unor cunoștințe, cînd în laboratorul de biologie pătrunde cu adevărat viața printr-un filmuleț, prin imagini, prin colțul viu pe care ai avut grijă să-l amenajezi și să-i mobilizezi pe elevi în întreținerea lui. Este ceea ce ne permite studiul biologiei, în special la clasele a V a și a VIII-a. Manualele școlare reprezintă doar niște mijloace, niște ghiduri, cel care le transformă în imagini și viziuni este profesorul.

Aș spune că biologia, în ansamblu, este o știință a bunului-simț. O disciplină pe care o predai și pe care elevul o învață cu dragoste, atunci cînd știi să o transpui într-o poveste despre om, despre viață, despre o planetă, la început neprimitoare, care s-a transformat în casa ta.

Silvia Olteanu este profesor de biologie, inspector școlar în cadrul ISJ Prahova și fondator al Asociației Profesorilor de Biologie „Ecoterra“.

Foto: Max Milligan