Economia veselă

● Institutul Empa din Elveţia a realizat un studiu despre impactul cafelei asupra mediului. Metoda cea mai eco de a face o cafea e în filtrele clasice de hîrtie. Aceste filtre se obţin la costuri de mediu reduse şi se descompun uşor. Urmează apoi pad-urile de cafea (dintr-un material textil, dar ambalate individual, de regulă în folii/ pungi de material plastic), capsulele Nespresso (din aluminiu, un material reciclabil, dar obţinut prin metode poluante), capsulele Senseo (plastic), capsulele Tchibo (plastic şi aluminiu) şi capsulele Jacobs (plastic şi aluminiu). Capsulele cîştigă tot mai mult teren, căci permit un dozaj optim, ceea ce reduce consumul de cafea şi de energie electrică. Dar în Europa, cei mai mulţi oameni îşi fac în continuare cafeaua la filtru de hîrtie. Studiul nu analizează impactul cafelei la ibric asupra mediului.

● Consumul de hîrtie igienică e unul dintre parametrii după care se judecă bunăstarea unei ţări. Cu cît consumul e mai mare, cu atît ţara e mai civilizată. SUA se numără printre statele lumii cu cel mai mare consum anual de hîrtie igienică pe cap de locuitor. Dar trendurile se schimbă. Civilizaţie înseamnă acum şi ataşamentul faţă de valorile ecologiei. Iar ecologia merge mînă în mînă cu economia. Trei femei din SUA vor să dea exemplu de atitudine eco, renunţînd la hîrtia igienică. Angela Davis, Kathleen Quiring şi Mikala Earley nu mai folosesc hîrtie igienică – anunţă Daily Mail. „Eu şi soţul meu am renunţat la hîrtie, cu aproximativ un an în urmă. E văzută ca un obiect de strictă necesitate, însă nu trebuie să fie aşa“, spune una dintre ele. Femeile spun că renunţarea la hîrtie igienică le ajută să facă multe economii şi că, pe deasupra, pot să ajute la protejarea mediului, de vreme ce producţia hîrtiei igienice necesită tăierea unor copaci. În locul hîrtiei igienice, ele folosesc cîrpe reutilizabile în proporţie de 80% sau cîrpe de flanelă, pe le spală în maşina de spălat. Poate că n-au aflat că detergenţii folosiţi, consumul de apă şi de electricitate dăunează mediului înconjurător.

● În efortul de a încuraja un mediu mai curat, cancelara Angela Merkel a hotărît, acum cîţiva ani, ca Germania să renunţe la energia nucleară, considerată periculoasă şi „murdară“. Guvernul privilegiază energiile regenerative, dar, pînă una-alta, pentru că tehnologiile „verzi“ (eoliană, solară) nu au avansat într-atît încît să producă suficient de multă energie la un preţ rezonabil, se recurge tot la vechile metode (hidro, cărbune). Faţă de obiectivele stabilite, rezultatele sînt, pînă acum, neconcludente: dacă beneficiile renunţării la uzinele nucleare sînt evidente, reintrarea în funcţiune a vechilor centrale pe cărbune a mărit emisiile de CO2. Va reuşi Germania, în următorii ani, să se înscrie în parametrii stabiliţi de protocolul de la Kyoto? (M. M.)

Foto: wikipedia.org