Dragoste, rușine și mulți bani - Crăciunul în stil japonez

21 decembrie 2020   Tema săptămînii

Japonezilor le place să accepte ritualurile străine, precum Valentine’s Day, Halloween sau sărbătoarea sezonieră din China, numită Sekku. Chiar dacă străinii se gîndesc că asta se întîmplă pentru că japonezii sînt atei care dovedesc o anumită flexibilitate față de cultura străină, iar diversele ritualuri religioase pot coexista în Japonia, nu este adevărat. Japonezii „extermină” ideologiile religioase în ritualuri, încorporîndu-le sub numele de capitalism japonez. Da, japonezii caută un fabricant de bani. Bani! Recent, Halloween-ul a fost capitalizat complet în Japonia, altă victimă a acestei capitalizări fiind Crăciunul.

Pentru  început, să vedem istoria Crăciunului în Japonia. Creștinismul a venit în Japonia în secolul al XVI-lea, dar nu exista propriu-zis o sărbătoare a Crăciunului, creștinismul fiind destul de oprimat. Prin secolul al XIX-lea, Crăciunul creștin a început să fie imitat, acesta devenind popular pentru că era tratat ca o sărbătoare pentru copii.

După al Doilea Război Mondial, sărbătoarea ajunsese să fie acceptată pe scară largă, datorită grabei de a îmbrățișa cultura americană, ea fiind conectată și cu capitalismul la prosperitatea economică a anilor ’80. Atunci s-a născut Crăciunul (în stil) japonez – o sărbătoare care vizează mai ales relațiile romantice dintre oameni.

Astfel, în Japonia, Crăciunul a devenit cea mai importantă zi pentru iubiți, cînd ei își petrec timpul împreună și „verifică” iubirea celorlalți (mai importantă decît ziua de naștere sau Anul Nou, cînd japonezii petrec timpul cu familia lor, nu cu iubiții).

Astfel, cuplurile pregătesc diverse lucrurile pentru timpul minunat/romantic, irosind mulți bani și celebrînd propria lor dragoste, prin sex. Ceea ce este destul de ciudat, dat fiind că japonezii au una dintre cele mai asexuate (sau asexuale) culturi. Însă o zi în care japonezii fac sex cel mai mult este 25 decembrie, mai exact miezul nopții din această zi. Love hotel-urile (acel gen de hotel destinat pentru sex) sînt pline de Crăciun (prețurile pentru o noapte fiind între 7.000-30.000 yeni). Fapt antropologic interesant.

Probabil, se gîndesc japonezii, sexul devine astfel o ceremonie specială, mai degrabă decît o acțiune din viața cotidiană, și un mijloc de a face un copil mai degrabă decît o plăcere. Pentru ei, de altfel, este minunat dacă pot avea un copil conceput de Crăciun. Pe de altă parte, din această cauză, Crăciunul devine o sursă de depresie pentru japonezii care nu au parteneri. Cu o lună înainte de 25 decembrie, atît bărbații, cît și femeile încep să simtă frustrarea arzătoare a dragostei, dorind întîlnirea cu sufletul lor pereche. Atunci își „iau” un iubit de moment, ca să simtă fericirea imediată a Crăciunului, despărțindu-se însă de acel iubit curînd după ce Crăciunul a trecut.

Desigur că există oameni care nu-și găsesc un partener. Ei se întîlnesc la izakaya, bar japonez (bineînțeles, și acolo plătesc mulți bani pentru alcool), aruncînd un blestem pentru Crăciun și pentru oamenii fericiți care și-au găsit partenerul. În acest mod se serbează Crăciunul în Japonia. În această zi, oamenii care nu au un partener nu sînt admiși. Dar Crăciunul în stil japonez oprimă nu doar persoanele heterosexuale singure, ci și pe homosexuali, cărora le e mai dificil să-și găsească un partener din cauza societății homofobe, sau pe asexualii și pe a-romanticii care nu își doresc un iubit din prima fază.

De aici derivă un fenomen interesant: „Kurisumasu hunsai demo”, însemnînd „demonstrație pentru a nimici Crăciunul”. Oameni singuri, al căror scop este să submineze „capitalismul romantic”, demonstrează, susținînd că trebuie să anihileze Crăciunul. Acești oameni sînt numiți „himote” sau „incel” în engleză (celibatar involuntar).

Cum este Crăciunul pentru un bărbat de 28 ani care trăiește în Japonia contemporană, adică eu? Cinstit, nu este nimic deosebit deoarece nu am un partener și nu fac sex de mult timp. Îmi doream asta, la un moment dat, dar am renunțat. Acum, Crăciunul este una dintre zilele obișnuite pentru mine. Voi vedea un film, voi scrie o poveste (în limba română) și voi dormi singur în camera liniștită, chiar de Crăciun. Și există mulți tineri ca mine care suferă din cauza acestui capitalism romantic sau a culturii de cuplu. Atît.

În Japonia, Crăciunul evoluează împotriva diversității de vîrstă. Ar trebui să se schimbe, iar noi trebuie să schimbăm asta, așadar tinerii caută un nou drum chiar acum. Dragi prieteni, vă rog să ne încurajați din România. Și sper să petrecem timp pașnic de Crăciun.

Tettyo Saito este scriitor și critic de film.

Foto: flickr.com

Mai multe