Despre toxicitatea mediului informațional: infodemia și cît de grav suferă organismul social

Un român a petrecut, anul trecut, 7 ore și 3 minute pe Internet, ceea ce înseamnă aproape jumătate din timpul statistic pe care-l trăim în stare de veghe, la o medie de 8 ore de somn pe noapte (1), iar acest timp este doar cu 23 de minute mai mic față de anul de vîrf al restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, anul 2020 (2). Concomitent, timpul petrecut pe rețelele de socializare este în continuă creștere, 2 ore și 32 de minute, anul trecut, față de 2 ore și 19 minute, în 2021, și 2 ore și 16 minute, în 2020 (3), (4), (5). Între timp, nivelul de toxicitate a mediului online atinge cote alarmante. Mai mult de un sfert din traficul de pe Internet în 2021 (27,7%, în creștere, de asemenea, față de anul precedent, de la 25,6%) nu este făcut de oameni, ci de boți răi (bad bots), soft-uri cu intenții ostile, răuvoitoare, adesea din zona infracționalității cibernetice, care sînt special create pentru a imita comportamentul uman și, astfel, pentru a fi greu de detectat de către agenții de securitate cibernetică (6). 

Numărul de conturi false de pe rețelele de socializare atinge și el niveluri greu de imaginat. În ultimii cinci ani și un semestru (octombrie 2017 – decembrie 2023), Facebook/Meta a raportat oficial identificarea și ștergerea a peste 28,6 miliarde de conturi false, ceea ce înseamnă mai mult de nouă ori numărul de utilizatori activi al platformei și de 3,6 ori populația totală a planetei noastre (7). Datele nu fac din Facebook/Meta o excepție, și rețeaua de socializare dedicată mediului profesional LinkedIn a raportat, în ultimii trei ani (iunie 2019 – iunie 2022), ștergerea unui număr de conturi false echivalent cu de peste șapte ori numărul de utilizatori activi (8). Situația este cu atît mai gravă cu cît conturile false sînt utilizate în activități online inclusiv în comunicarea politică și administrativă la cel mai înalt nivel. O cercetare realizată la Universitatea din București în timpul campaniei electorale a ultimelor alegeri prezidențiale din România, cele din 2019, pe paginile oficiale de Facebook ale primilor trei candidați clasați după primul tur de scrutin, ale președintelui și prim-ministrului în funcție la acea dată, precum și a liderului Opoziției a identificat postări ale acestora care erau distribuite în proporție de peste 41% de către conturi cu comportament inautentic sau „falși amplificatori”, pentru a folosi definiția proprie a Facebook, al căror scop, tot în termenii platformei, este „de a manipula dezbaterile politice” (9) (10).

Și în ceea ce privește criminalitatea informatică datele sînt îngrijorătoare. Anul trecut, în România, au fost înregistrate, în medie, în fiecare zi, aproape 3,5 sesizări penale pentru infracțiuni informatice (1.246 de sesizări, în total), iar Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a coordonat desfăşurarea, doar anul trecut, a aproape 10.900 de acțiuni de anchetă, destructurînd 14 grupuri infracționale organizate de criminalitate informatică şi trimițînd în judecată 486 de persoane pentru astfel de infracțiuni (11). Și vorbim doar despre infracțiunile ajunse în atenția autorităților. 

Toxicul, ca boală

În spiritul funcționalismului structural al lui Émile Durkheim și al modelului societății-ca-organism de inspirație platoniciană a lui Herbert Spencer (12), privim mediul informațional ca parte integrantă a organismului social. Dezvoltarea Internetului și a tehnologiilor derivate din ultimele decenii au determinat mutații cu implicații majore asupra celor trei dimensiuni ale societății, politicul, economicul și cultura. Abundența de informații nu aduce doar beneficiile de care sîntem mai mult sau mai puțin conștienți, ci facilitează, la o scară nemaiîntîlnită în istoria umanității, o alterare endemică a spațiului informațional prin activități organizate de dezinformare, manipulare și chiar propagandă. Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization) vorbește despre o adevărată infodemie, un exces de informații, inclusiv false sau înșelătoare, în medii digitale și fizice, care pot provoca o stare de confuzie și comportamente ce pot dăuna inclusiv sănătății (13). Mai mult, unii specialiști se referă chiar la vicierea deciziilor funcționale ale indivizilor și spune că aceasta se face prin intoxicarea actului comunicării (14). Dezinformarea, manipularea și propaganda se dovedesc a fi,astfel, adevărate forme de patologie a comunicării, iar amploarea utilizării lor, prin instrumentalizarea accesului liber și larg la Internet, așa cum am văzut, afectează organismul social de o manieră cronică. Atunci cînd intoxici cu otravă un organism, întregul corp suferă, iar efectele asupra celor trei dimensiuni ale societății, politicul, economicul și cultura, sînt dintre cele mai grave. În condițiile în care nivelul de toxicitate al mediului online atinge astfel de cote alarmante, manifestările clinice îmbracă deja forme simptomatologice diverse. Sub efectul nociv al comunicării toxice, societăți democratice tradiționale îşi văd zdruncinate înseşi instituțiile fundamentale democratice, procesele electorale sînt viciate, mişcările sociale sînt manipulate, deciziile politice sînt alterate.

Educația şi reglementările, ca tratament

Avem un organism social bolnav şi, așa cum am putut observa din diferitele date pe care cercetările ni le pun la dispoziție, cauzele şi factorii care provoacă această patologie a organismului social fac ca etiologia bolii să fie una cunoscută.Simptomele şi tulburările funcționale sub care se manifestă întreg acest proces patologic sînt resimțite și ele de noi toți. Toate acestea ar trebui să ne îndemne la măsuri, iar tratamentul nu mai poate să întîrzie. 

Fie că vorbim despre educație media, digitală şi de securitate cibernetică, fie că vorbim despre măsuri de reglementare sau co-reglementare, boala trebuie eradicată. Imunizarea organismului prin educație este un proces de lungă durată, dar necesar, iar momentul dezbaterilor pe noile proiecte de legi ale educației nu poate fi prilej mai bun. În plus, reglementarea sau măcar co-reglementarea, împreună cu industria high-tech, a modului de funcționare a mediului online sînt un necesar tratament pentru îndepărtarea sau măcar limitarea factorilor care astăzi intoxică mediul informațional.

Lipsa de interes public față de necesarele dezbateri privind oportunitatea introducerii educației media, digitale şi de securitate cibernetică în programa şcolară poate fi o altă consecință a intoxicării spațiului public cu teme marginale şi semnul unui organism social maladiv. O populație educată şi mai puțin vulnerabilă în fața riscurilor de dezinformare, manipulare şi propagandă ar trebui să fie nu doar un deziderat social, ci imperativul unei societăți care se doreşte sănătoasă. Dar ne dorim oare să trăim într-o societate sănătoasă?

Bogdan Oprea este lector univ. dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Este, printre altele, titularul cursului universitar despre studiul și combaterea dezinformării și autorul volumului Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2022. 

* * *

Resurse bibliografice: 

(1) Kemp, Simon, 2023, „Digital 2023: Romania” (raport), accesat 30 martie 2023, p. 24.

(2) Kemp, Simon, 2021, „Digital 2021: Romania” (raport), accesat 10 aprilie 2023, p. 22.

(3) Kemp, Simon, 2023, „Digital 2023: Romania” (raport), accesat 30 martie 2023, p. 24.

(4) Kemp, Simon, 2022, „Digital 2022: Romania” (raport), accesat 10 aprilie 2023, p. 22.

(5) Kemp, Simon, 2021, „Digital 2021: Romania” (raport), accesat 10 aprilie 2023, p. 22.

(6) Distil Networks, 2022, „2022 Imperva Bad Bot Report. Evasive Bots Drive Online Fraud”, accesat 10 aprilie 2023, p. 7.

(7) Facebook, 2023, „Facebook Transparency: Community Standards Enforcement Report”, accesat 30 martie 2023.

(8) LinkedIn, 2022, „LinkedIn Transparency: Community Report”, accesat 14 decembrie 2022.

(9) Oprea, Bogdan, 2021, „Alegerile prezidențiale din România în rețelele de socializare online: Informare, dezinformarea, manipulare, fake news” (teză de doctorat; nepublicată), București, Universitatea din București, p. 493.

(10) Weedon, Jen, Nuland, William, Stamos, Alex, 2017, „Information Operations and Facebook”, f.p., accesat 11 septembrie 2019, p. 5.

(11) Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Informare și Relații Publice, 2023, Răspuns solicitare de informații (corespondență personală cu autorul).

(12) Simon, Walter M., 1960, „Herbert Spencer and the «Social Organism»”, in Journal of the History of Ideas, 21 (2), University of Pennsylvania Press, accesat 13 aprilie 2023, pp. 294-295.

(13) World Health Organization, 2023, Infodemic, accesat 13 aprilie 2023.

(14) Vlăduțescu, Ștefan, 2006, Comunicare jurnalistică negativă. (Convicțiune și persuasiune – eseu de hermeneutică mediatică), București, Editura Academiei Române, p. 217.