Despre sustenabilitate, azi
Schimbarea este, fără îndoială, o caracteristică definitorie a zilelor noastre și o prezență constantă în viețile tuturor; schimbarea se manifestă, cu intensități, în ritmuri și dimensiuni diferite la nivel micro-, mezo- sau macroeconomic, iar în acest context modelele și comportamentele de consum nu fac, evident, excepție.
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor, accentuează preocupările referitoare la aspectele de natură calitativă în detrimentul celor de natură cantitativă. În același timp, consumul sustenabil poate fi considerat drept o componentă importantă a procesului de trecere de la modelul economiei liniare – caracterizat, sintetic, prin: exploatare de resurse, producție, consum, generare de deșeuri – la cel al economiei circulare, în care repararea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea materialelor sînt acțiuni definitorii. „Economia circulară este o economie a păcii”, aprecia Constantin Damov, cofondator și președinte al Green Group, președinte al Coaliției pentru Economie Circulară, la un eveniment recent desfășurat în cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Considerînd, de exemplu, piața produselor agroalimentare, alegem: fast food sau slow food, produse de import sau produse locale, produse inovatoare sau produse tradiționale etc. Deciziile de cumpărare sînt, evident, influențate prioritar de prețurile produselor, dar procesele de informare și educare, la nivelul cumpărătorilor și consumatorilor, pot influența decisiv opțiunea pentru un produs sau altul.
Educația în general, educația economică în particular sînt esențiale pentru formularea celor mai adecvate răspunsuri la întrebările și problemele actuale, respectiv identificarea celor mai eficiente soluții la viitoarele provocări – economice, sociale, ecologice. Cumpărătorii și consumatorii informați și educați pot face alegeri corecte pentru sănătatea lor; managerii, la nivelul companiilor producătoare/distribuitoare, pot optimiza instrumentele decizionale astfel încît să „bifeze” nu doar obiectivele de eficiență economică, ci și pe cele care vizează sustenabilitatea activității lor; responsabilii pentru politicile publice care integrează aspectele economice, sociale și de mediu în fundamentarea acestora vor reuși să contureze o legislație care să faciliteze adaptarea la schimbare.
Din perspectiva sistemului de învățămînt, în general, respectiv a învățămîntului superior economic, în mod specific, se manifestă nevoia de a aduce pe piața muncii specialiști bine pregătiți, care să gestioneze procesele de schimbare, azi, și care să fie capabili să se adapteze la provocările viitoare – în termeni de ocupații, procese, sisteme de lucru. În Academia de Studii Economice din București, universitate care aniversează, în 2023, 110 ani de existență, Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului și-a adaptat oferta educațională, în ultimii ani, la dinamica fără precedent a pieței muncii. Astfel, din perspectiva abordărilor specifice sustenabilității, considerăm reprezentative, la nivelul studiilor universitare de licență, discipline precum: Ecologia, Economia mediului, Reconstrucția ecologică, Dezvoltarea durabilă. Viitorii economiști își continuă și consolidează pregătirea prin studii de masterat, iar în cazul acestora, cea mai nouă propunere a noastră este programul Dezvoltarea durabilă a afacerilor și organizațiilor economice, a cărui curriculă a fost realizată de cadre didactice din facultate împreună cu specialiști din mediul economico-social. Masteranzii aprofundează pregătirea anterioară prin studierea unor discipline precum: Bazele economiei circulare, Politici de mediu, Managementul datelor de mediu, Etica afacerilor durabile și responsabilitatea socială a organizațiilor, Analiza calității vieții, Strategii de consum durabil, Schimbări climatice și dezvoltare durabilă. Colaborarea universității, a facultății cu mediul economico-social nu se limitează la propunerea unor noi programe de studii universitare, ci continuă, inclusiv prin desfășurarea de activități didactice de către specialiști recunoscuți în domeniile în care își desfășoară activitatea, fie că vorbim de reciclare, managementul deșeurilor sau consultanță de mediu. Pentru că globalizarea este, alături de schimbare, o altă prezență constantă în toate domeniile de activitate și, pentru o cît mai bună pregătire a viitorilor specialiști care vor lucra în domeniul sustenabilității, din colectivul de cadre didactice fac parte și profesori de la universitățile partenere din străinătate. Un asemenea program de studii reprezentă și o formă de manifestare a responsabilității sociale a universității, în contextul actual.
Evident, sustenabilitatea comportă o multitudine de aspecte și abordări posibile și este un subiect amplu dezbătut – de teoreticieni și practicieni, cercetători și manageri de companii, politicieni și cetățeni. Azi, cînd întrebările și temele de dezbatere promovate în spațiul public sînt din ce în ce mai diverse și mai provocatoare, sustenabilitatea poate însemna, indiferent de nivelul de abordare, și: moralitate, simplitate, curățenie, responsabilitate.
Mirela Stoian este profesor univ. dr. și decan al Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Foto: wikimedia commons