Despre "desene" şi adulţii de talie mică

dialog cu Vitalii BOLBOCEANU, doctor in ştiinţele comunicarii Mesaje Orice desen animat îi oferă copilului o informaţie, îi lasă o amprentă în memorie şi devine parte din experienţa nu prea mare a vieţii lui. Iar dacă desenele de altădată îl învăţau pe copil să fie prietenos, bun, respectuos, chiar dacă uneori la modul naiv, astăzi multe dintre acestea îl pregătesc să devină violent. Referindu-ne la mesajele din desenele animate, deseori mă întreb: oare e bine ca mesajele pe care le voi enumera să fie însuşite de copiii dvs.? "Frate-meu mi-a spus că pe gagici le interesează un singur lucru - banii" - Ed, Edd n Eddy; "Adulţii nu suportă că un copil poate fi mai deştept decît ei. Aşa că de cîte ori găsesc pe cîte unul deştept îl trimit la colegiu unde îi scot creierul" - Codename: Kids Next Door; "Dacă eşti superb poţi să obţii tot ce vrei"; "Bărbaţii trebuie ignoraţi. O fată trebuie să iubească cu mintea, nu cu inima" - Johnny Bravo. O altă problemă pe care am sesizat-o este cea legată de un set de cuvinte care nu onorează vocabularul unui copil. Iată doar cîteva dintre ele: mişto, nasol, naşpa, biştar, gagică, a cafti, a şuti etc. Părerea mea este că limba română are multe alte cuvinte ce le pot înlocui. Un aspect ce nu poate fi neglijat este cel legat de calităţile "masculine" cu care este înzestrat personajul feminin din desenul animat contemporan, adresat copiilor care creează confuzie şi poate duce pe viitor la o dezorientare sexuală. Probabil că stilul unisex în vestimentaţie într-o oarecare măsură reprezintă o continuare a unisexului animat. Vă rog să observaţi cum eroina romantică îşi pierde feminitatea şi se comportă nu doar ca un bărbat, ci ca un superman. De asemenea, în "desenele" contemporane nu există pudoare, element ce separă producţia audiovizuală pentru copii de cea adresată adulţilor. Regele şaman? Regele şaman este un serial preferat atît de fete cît şi de băieţi. Avînd un subiect simplu, o grafică plăcută, este uşor de urmărit. Probabil frumuseţea personajelor şi faptul că au un look contemporan îi atrag pe tineri. Nu cred că este un fenomen. Sînt şi alte "desene" cu subiecte similare (ex. Toonami). Reality-show-uri Locul poveştii din desenele animate este ocupat de problemele cotidiene. Datorită subiectelor din "desene" copilul riscă să devină un adult de talie mică. "Desenele" de altădată rămîn simple amintiri pentru o generaţie care le-a savurat conţinutul. Majoritatea copiilor din zilele noastre preferă desenele cu subiecte ce ţin de realitate, deoarece oferta în sine nu le acordă şansa de a selecta. Ei sînt nevoiţi să "consume" ceea ce li se "impune". Divertismentul animat Mesajul mediatic reflectat în majoritatea desenelor animate, cum consideră şi mulţi dintre psihologi, nu lărgeşte orizontul spiritual al copilului, ci invers, îl îngustează. Dar cel mai important este faptul că el încetineşte funcţiile cerebrale. Imaginaţia şi orizontul copilului nu se dezvoltă ca urmare a consumului mediatic excesiv. Un aspect extrem de important ţine de faptul că personajele literare tradiţionale lipsesc din spectacolul animat oferit copiilor, iar atunci cînd apar, capătă o formă sarcastică. Cred că se naşte un curent nou pe care îmi permit să-l definesc ca divertisment animat, o formă lipsită de conţinut. Cum spuneam deja, sînt desene animate care nu pot fi povestite. Nu întîmplător Rupert Murdoch, referindu-se la acest domeniu, a prezis transformarea mijloacelor de comunicare în masă în "fast-food-uri". Nu ne rămîne altceva decît se ne preocupe calitatea "hranei" oferite de acestea, deoarece copilul de astăzi nu mai este capabil să viseze, el procedează aşa cum "vede" la televizor. Gîndirea lui a devenit interpretul dirijat de bagheta scenaristului.