De unde vine catastrofa?

15 ianuarie 2004   Tema săptămînii

"Din 1975, studiez viteza, mai precis pierderea controlului. Vă amintesc că obţinerea unui permis de conducere presupune stăpînirea vehiculului; or, astăzi, constructorii de automobile propun reglatoare de viteză care deresponsabilizează şoferul. Viteza este emblematică pentru Progres, iar eu sînt progresist. În acelaşi timp, refuz să idolatrizez acest progres, căci constat că el este însoţit întotdeauna de un accident pe care chiar el îl generează. De aici, dorinţa mea de a explica atît Progresul, cît şi accidentul. Faţă de vechiul accident, care era local, sîntem pe cale de a vedea astăzi emergenţa unui accident integral, care nu se mai desfăşoară numai în spaţiu real, ci şi în timp real, în imediat. Accidentul integral declanşează alte accidente în lanţ, devine sistem. De unde vine catastrofa? Din succesul tehnoştiinţelor. Este accidentul reuşitei, nu al eşecului. O Universitate a dezastrelor ar trebui să prevină accidentul succesului tehnic. Omenirea se apropie de două singularităţi, în sensul matematic al termenului: finitudinea pămîntului şi probabilitatea sfîrşitului unităţii fiinţei umane. Noi trăim în timp real sfîrşitul lumii, nu cel apocaliptic, ci eschatologic. Nu sînt singurul care gîndeşte astfel, există şi teza astrofizicianului Martin Rees (Ultimul nostru secol?, Lattes, 2004). Lumea se închide în propriile-i limite şi produce un individualism de masă. Acestei pierderi a limitelor eu îi spun Ťecologia gri», poluarea distanţelor. Cealaltă singularitate este probabilitatea sfîrşitului unităţii speciei umane - spun Ťprobabilitate», ceea ce arată că nu sînt pesimist! Chiar şi pentru rasistul de bază, un bărbat e un bărbat, o femeie e o femeie. Or, biotehnologia - prin clonaj - propune o confuzie a sexelor. Cartea recentă a lui Henri Atlan (U.A. L'Utérus artificiel, Seuil, 2005) confirmă şi precizează această posibilitate. A trata aceste două singularităţi nu conduce la optimism, sînt de acord, însă a le ignora este o imprudenţă." în Magazine Littéraire nr. 444, iulie-august 2005

Mai multe