Curățenia generală

La începutul anului, legea care ar fi trebuit să rezolve administrarea deșeurilor din România reușește mai mult să blocheze circuitul de reciclare. 2020 bate la ușă, iar în timp ce țara noastră este în situația de a primi sancțiuni serioase la nivel european, pentru neatingerea țintelor de reciclare asumate (de 50% reciclare materiale), nu face decît să se acopere cu gunoi, din ce în ce mai mult.

Potrivit Eurostat, un avantaj pe care îl avem este legat de faptul că, totuși, România produce mai puține deșeuri decît țările din împrejurimi. În medie, producem aproximativ 261 de kilograme de deșeuri pe cap de locuitor. Există o diferență între mediul urban și cel rural. La oraș, se ajunge pînă la 350 de kilograme pe cap de locuitor.

Dacă pînă acum colectarea deşeurilor era făcută mai mult prin serviciul de salubritate contractat de primării, pentru gunoiul umed, şi de alți operatori privați, pentru materialele reciclabile, acum totul rămîne în sarcina serviciului de salubritate. Dacă pînă acum, la capitolul reciclarea ambalajelor, am reuşit să atingem angajamentele faţă de Comisia Europeană (50%), la deşeurile municipale nu ajungem nici măcar la 13%. Ordinul de Ministru 1362/2019 şi Legea 31/2019, intrate în vigoare în luna ianuarie, își propun rezolvarea acestei situații. Lucrurile par însă că se duc mai mult în jos.

Există organizații care se axează pe măsuri pentru rezolvarea problemei deșeurilor, care au programe educative pentru copii sau publicul larg, însă eforturile lor sînt diminuate, dacă sistemul nu îi ajută. Am stat de vorbă cu Radu Rusu, președintele Asociației EcoStuff, despre noile acte normative, dar și despre implicarea lor, ca asociație, la firul ierbii.

„Din punctul nostru de vedere, acest Ordin și Legea 31/2019 nu ajută deloc circuitul reciclării în România, dimpotrivă, îl complică și îl fac ineficient. Pur și simplu au fost scoși din schemă marii colectori, singurii care făceau relativ bine ce făceau, și au plasat întreaga responsalibilitate a reciclabilelor în seama operatorilor de salubritate, care și pînă acum s-au dovedit total ineficienți“, spune Radu Rusu.

În cîteva cuvinte, „EcoStuff s-a născut din dorința de a lua atitudine și de a schimba ceva atunci cînd lucrurile nu funcționează așa cum ne dorim. Mergînd pe principiul learning by doing, prin fiecare proiect de pînă acum am încercat și am reușit sa promovăm soluții pentru a educa și dezvolta comunitatea, să încurajăm creativitatea și să inspirăm acțiuni pozitive pentru protejarea mediului înconjurător“, adaugă Radu Rusu.

Principalele proiecte ale EcoStuff sînt orientate spre educație ecologică, lucru care se pare că ne lipsește. Se adresează atît copiilor, în cadrul concursului național de educație ecologică „Școala Zero Waste“, dar și oamenilor mari, prin concursul cu ambarcațiuni realizate din reciclabile „Make it! Race it! Recycle it!“ sau prin proiectele upcycle de instalații urbane.
„Școala Zero Waste“ vine cu rezultate faine: pînă acum, la cele șapte ediții au participat peste 90.000 de elevi din peste 1000 de școli din toată țara. „Ideea «Școlii Zero Waste» a venit în 2013. Motivul este că, în România, sînt puține școli care au programe extinse sau permanente de educație ecologică. Dacă dorim să ne îndreptăm către o lume curată și sănătoasă, O Lume cu Zero Deșeuri, componenta educațională este o soluție evidentă, organizarea de sesiuni de training și de workshop-uri de educație ecologică pentru elevi devenind o necesitate“, completează Radu Rusu.

Pentru a face procesul de învățare mai atractiv, EcoStuff a introdus competiția, iar desfășurarea acesteia este simplă: școala care acumulează cele mai multe puncte este considerată cîștigătoare. Punctele se obțin din organizarea cît mai multor acțiuni educaționale din lista oferită de organizatori și din colectarea selectivă a cît mai multe deșeuri reciclabile: hîrtie/carton, aluminiu și plastic/PET, DEEE-uri etc.

„În 2016 am introdus pentru cei mai implicați elevi din cadrul școlilor cîștigătoare Tabăra «Zero Waste Summer School» unde, pe lîngă faptul că se distrează (și mulți dintre copii nu au mai fost în tabără niciodată), învață și aprofundează multe lucruri legate de mediu, protecția lui și numeroase abilități care să-i capaciteze și să organizeze ei, pe viitor, proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. În 2019 am introdus chiar și un modul destinat elevilor din clasele IX-X prin care o echipă de cinci elevi și un profesor coordonator trebuie să conceapă și să propună un proiect ecologic și sustenabil pentru școala lor sau pentru comunitatea în care trăiesc“, spune Radu -Rusu.

Întrebat care sînt cele mai faine proiecte puse în practică de școli, Radu Rusu povestește cum „au ieșit în evidență două proiecte, unul dintre ele vizînd amenajarea unui spațiu verde pe 1500 de metri pătrați în apropierea școlii, care să cuprindă și zone educaționale în aer liber, și unul care își propune amenajarea unui traseu turistic cu puncte de observare a faunei și florei într-o arie protejată“. Urmează ca în august, în timpul Taberei „Zero Waste Summer School“, aceste proiecte să fie dezvoltate, iar unul dintre ele va beneficia de sprijin din partea EcoStuff România.

De la mic la mare, avem nevoie de soluții pentru România. Este nevoie de rezolvarea problemelor pe care le avem acum în ceea ce privește generarea de gunoi și deșeuri, pe de-o parte, și colectarea selectivă la nivelul normal cerut de civilizație. Din punctul de vedere al EcoStuff, trei componente merg mînă în mînă: educația – atît pentru cei mici, dar mai ales pentru cei mari; interzicerea tuturor produselor de unică folosință și înlocuirea lor cu unele de folosință îndelungată sau realizate din materiale biodegradabile; și un sistem de colectare a deșeurilor bine gîndit și implementat de autorități, care să nu restricționeze colectarea, favorizîndu-i pe cei puțini, ci să permită cît mai multor colectori privați să adune deșeurile reciclabile. „Am avut situații în timpul concursului «Școala Zero Waste» în care școli care pînă anul acesta s-au descurcat bine cu colectarea și predarea de reciclabile, primind și ceva bănuți în urma valorificării, anul acesta nu au mai avut cui să predea reciclabilele și «le-a luat» serviciul public de salubritate sau chiar au fost nevoite să plătească pentru ridicarea acestora“, povestește Radu Rusu.

Pentru viitor, EcoStuff își propune să continue proiectele care s-au dovedit pînă acum a avea rezultate și „ne dorim să dezvoltăm un complex sau un centru de informare, educație și sustenabilitate care să conecteze comunitatea tînără, creativă și de acțiune din România cu cea din Europa, să dezvolte proiecte și să formeze tineri lideri cu accent pe colaborare, protecția mediului, educație continuă, dezvoltare de competențe și comunități“.

EcoStuff mobilizează anual mulți copii și adulți pentru cauza pe care o sprijină, pentru că, după părerea lor, fiecare dintre noi are puterea de a schimba realitatea viitoare. „Vrem o țară mai curată? Păi, hai să o păstrăm curată! Pentru început, fă doar ce ține de tine: refuză produsele și ambalajele de care nu ai nevoie, renunță la cele de unică folosință sau înlocuiește-le cu unele de folosință îndelungată, nu arunca pe jos, participă la o acțiune de curățenie în afara localității (pe rîuri, lacuri, marginea drumurilor sau în păduri), plantează în fiecare an cel puțin zece copaci. Și o să fie bine!“, încheie Radu Rusu, plin de optimism.

Facem ce facem și ajungem iar la educație, care și în cazul protecției mediului, și al reciclării este esențială. Modul în care gestionăm cantitatea de gunoi produsă arată cum ne respectăm mediul înconjurător și pe noi înșine. Blocajul instalat în momentul de față în circuitul reciclării reflectă incapacitatea de conectare la realitatea zilnică a României, pe care rapoartele Comisiei Europene însă nu întîrzie să o sublinieze: penultimul loc, în ceea ce privește colectarea selectivă a gunoiului municipal. Avem nevoie de ONG-uri care să mobilizeze oamenii, însă atunci cînd cadrul legislativ pune bețe în roate, avem nevoie de o curățenie în acest cadru. Sau generală. 

Vera Ularu este specialistă în comunicare.

Foto: wikimedia commons