Cu alţii sau cu ea însăşi?
După atentatele de la Bruxelles din 22 martie, am auzit iarăși refrenul: „Europa e în război“. Într-o formă sau alta, l-au rostit lideri politici, comentatori, politologi, de-a lungul și de-a latul Europei. L-a rostit și președintele Klaus Iohannis.
Nimic nou în asta. De ani buni, se tot „declară război terorismului“. Și, după fiecare nou atac terorist, se trezește cineva să reia tema războiului. În noiembrie 2015, după atentatele de la Paris, o făcuse, cam în aceiași termeni, președintele François Hollande, declarînd că va fi „fără milă“ în lupta împotriva „barbarilor din Statul Islamic“. Scott Atran (profesor la John Jay College of Criminal Justice din New York și la University of Michigan) scria atunci în The New York Review of Books că asemenea reacții sînt exact ce vrea ISIS: „Cu cît e mai mare ostilitatea față de musulmani în Europa și cu cît Occidentul se implică mai mult în acțiuni militare în Orientul Mijlociu, cu atît mai mult se apropie ISIS de scopul său – acela de a crea și a gestiona haosul“. Or, problema e că autoritățile europene nu prea reușesc să gestioneze eficient chestiunea terorismului (se pare că poliția belgiană și serviciile de informații s-au cam făcut de rîs), nici invazia de refugiați, nici altele. Și-atunci, cui se adresează astfel de declarații cu pieptul bombat? Cetățenilor care trebuie să se simtă protejați și să aibă încredere în șefii de state și în guverne? Tocmai asta e problematic. Liderii europeni își cam pierd încrederea – pe rînd sau laolaltă. Europa e tot mai puțin unită, iar unele voci anunță „începutul sfîrșitului“. S-a vorbit de Grexit, acum se vorbește de Brexit. Mișcările naționaliste și antieuropene sînt tot mai populare în diverse țări. Pe tema refugiaților sau pe tema relației cu Rusia, reapare și se adîncește falia între Vestul și Estul Europei. Economia europeană în ansamblu e în stagnare, Eurostat neputînd raporta altceva decît creșteri cu țîrîita.
Și-atunci, cu cine e Europa în război? Cu ISIS? Cu teroriștii? Cu propriile neputințe? Cu toate la un loc? Greu de spus. Dar o discuție pe această temă merită măcar începută.
Ilustraţie de Ion BARBU