Creșterea și descreșterea „rezervoarelor de idei” din lume

Revista The Economist definea astfel un bun think-tank: o organizaţie capabilă să combine „profunzimea intelectuală, influenţa politică, flerul pentru publicitate, împrejurimi plăcute şi o ţîră de excentricitate“.

Motive care sporesc numărul „rezervoarelor de idei“ 

● revoluţia informatică a făcut să crească volumul, fluxul ideilor şi al informaţiilor; 

● epoca monopolului guvernamental asupra informaţiilor s-a sfîrşit;

● complexitatea şi natura tehnică a problemelor politice au crescut, ceea ce a făcut ca procesul de luare a deciziilor să fie mai dificil; 

● mărimea guvernelor s-a amplificat, dar eficienţa lor a rămas aceeaşi, ceea ce a condus la o criză de încredere în oficialii guvernamentali; 

● nevoia de informaţii şi analize concise „în forma potrivită la momentul potrivit“. 

Motive care duc la scăderea „rezervoarelor de idei“  

● un mediu politic şi legislativ ostil organizaţiilor neguvernamentale; 

● schimbarea în priorităţile de finanţare din partea donatorilor publici şi privaţi, ceea ce a făcut ca sprijinul lor să devină restrictiv; 

● concurenţa din partea firmelor de consultanţă şi din partea mediilor electronice; 

● donatorii tind să finanţeze proiecte şi programe pe termen scurt în loc să consolideze capacitatea think-tank-urilor şi să construiască instituţii.  

Sursa: The global „go-to think tanks“. The Leading Public Policy Research Organizations In The World, 2008