„Cred că trebuie să învăţăm toţi să pescuim“ - interviu cu Vlad TĂUŞANCE

De ce vă doriţi ca oraşul dumneavoastră să obţină titlul de Capitală Europeană a Culturii?

Trebuie înţeles că această competiţie nu este un concurs de frumuseţe sau un extemporal la patrimoniu, ci un concurs de proiecte, un exerciţiu de viziune. Baia Mare se află într-un punct de inflexiune, un tipping point, după definiţia lui Malcom Gladwell. Intrarea în această competiţie a început deja să genereze schimbări vizibile şi măsurabile. Obţinerea titlului va da oraşului forţa contextului pentru a se dezvolta, pentru a-şi reinventa vocaţia şi profilul în jurul culturii, educaţiei, creativităţii şi antreprenoriatului. Proiectul nostru vizează impactul social şi economic, un impact construit în jurul unei identităţi culturale distincte şi coerente. Tratăm această şansă majoră cu toată responsabilitatea şi seriozitatea.

Pe de altă parte, cred că, prin obţinerea acestui titlu de către Baia Mare, România va recîştiga un teritoriu. Nordul ţării este pentru prea mulţi dintre noi un spaţiu alb pe hartă, marcat cu Hic sunt leones. România nu se termină, nici cultural şi nici economic, la Cluj sau la Iaşi. Avem nevoie disperată de centre regionale funcţionale şi vii, de o scenă locală vie, de descentralizarea culturală.

Care e astăzi situaţia infrastructurii culturale? Care sînt zonele/domeniile deficitare?

Hai să vorbim mai bine despre oportunităţi de dezvoltare, şi nu despre deficienţe. Sînt multe lucruri de făcut, iar asta ne obligă să fim eficienţi, creativi şi deschişi la soluţii „out of the box“. Este obligatoriu să facem paşi hotărîţi pentru a defini un centru universitar şi postuniversitar performant, pentru a deschide sau a repune în circuit spaţii de expoziţie, săli de spectacol multifuncţionale, o reţea de telecentre culturale de cartier şi un hub pentru industriile creative care să reconvertească platforma industrială dezafectată. Nu constatăm, ci vorbim despre proiecte aflate deja în lucru, unele dintre ele, precum reabilitarea celebrei Colonii a Pictorilor, urmînd să fie finalizate în 2016. Avem în derulare, de asemenea, proiecte de infrastructură majore, care transformă spaţiul public pornind de la conceptul „city-as-a-stage“. Provocarea majoră, la Baia Mare, la fel ca peste tot în ţară, este publicul: formarea şi lărgirea lui. O altă prioritate este creşterea performanţei şi creşterea numărului de manageri culturali, diversificarea accelerată a ofertei culturale. Avem de lucru, dar avem, din fericire, o echipă cu experienţă şi chef de muncă, precum şi nişte cazuri de succes, cum ar fi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“, care pot fi replicate sau scalate.

Ce pondere au industriile culturale & creative în economia oraşului dvs.?

„Industriile creative“ sînt un termen abuzat şi vag. Dacă mergem pe definiţia general acceptată în Uniunea Europeană, care include zona producţiei şi industriile-suport, ne putem mîndri cu o pondere de 17,41% a acestui sector raportat la volumul economiei generale. Numărul întreprinderilor din industriile creative a crescut în cinci ani cu aproape 36%, de la 1054 de unităţi în 2010 la 1438 în 2014. Rata de creştere mai mare, cu aproximativ 12%, a numărului companiilor din domeniile economiei creative faţă de cea generală demonstrează o accentuare a ponderii cererii produselor şi serviciilor creative şi ne îndreptăţeşte să considerăm acest pilon de dezvoltare drept unul strategic.

Care sînt avantajele, atuurile oraşului dvs. în comparaţie cu celelalte trei aflate în competiţie?

Avem aceleaşi avantaje pe care le are un start-up faţă de o corporaţie: sîntem flexibili, agili, reacţionăm repede şi nu ne permitem să pierdem vremea sau să irosim resurse. Sîntem o comunitate compactă, unită şi hotărîtă, iar asta motivează şi responsabilizează echipa. Avem o relaţie excelentă cu Primăria, primarul Cătălin Cherecheş fiind chiar iniţiatorul proiectului, dar şi susţinerea tuturor instituţiilor locale. Nu în ultimul rînd, ceea ce ar trece neobservat la Bucureşti, Timişoara sau Cluj – în termeni de politici culturale, evenimente sau proiecte – se va simţi imediat la Baia Mare. Juriul valorizează impactul candidaturii în dezvoltarea oraşului şi credem că putem să-l dovedim şi să-l garantăm. 

Cum va arăta, în linii mari, programul cultural al oraşului, în 2021?

Am avut nevoie de 80 de pagini de dosar de candidatură pentru a face acest rezumat. Foarte pe scurt, misiunea pe care ne-am asumat-o este una de curatori, nu de producători de evenimente sau conţinut. Pornind de la conceptul candidaturii The Culture of Hosting (cultura ospitalităţii), am definit zece programe-cadru care acoperă o plajă foarte largă de teme şi interese, de la arte digitale la meşteşuguri, de la gamification la artă socială. Avem o grilă de selecţie clar definită care favorizează proiecte cu componente educaţionale şi hi-tech, sustenabile economic şi prietenoase cu mediul. Profit de ocazie pentru a lansa un open call pentru artişti, manageri şi producători. Programul detaliat şi criteriile de selecţie sînt disponibile pe pagina noastră de Facebook, iar în următoarele două luni vom cristaliza board-ul de evaluatori. Consideraţi-vă bineveniţi la Baia Mare, aşadar!

În ce măsură programul propus implică şi alte localităţi din regiune?

Baia Mare este poarta de intrare în Maramureş, o destinaţie turistică emblematică pentru România, un exemplu recunoscut de bune practici în eco-turism şi turism cultural şi gazda a un sfert dintre siturile UNESCO World Heritage din ţara noastră. Este natural să includem şi regiunea în programarea noastră culturală, prin evenimente desfăşurate în afara oraşului, tururi culturale de o zi pentru vizitatori, dar şi prin punerea în valoare, prin proiecte cît mai interactive, a patrimoniului imaterial al regiunii: de la bogăţia folclorului şi tradiţiilor arhaice la meşteşuguri. Administrativ vorbind, deşi am demarat parteneriate cu oraşe din zonă, atît din România, cît şi din ţările vecine, proiectul candidaturii va fi derulat şi asumat de către Baia Mare, implicînd toate instituţiile locale. Experienţa celorlalte capitale culturale a dovedit că un management difuz la nivel regional, cu mai multe administraţii implicate, este o cale sigură către eşec şi instabilitate.

Pregătirile pentru programul „Capitala Europeană a Culturii“ presupun cheltuieli publice importante de la bugetul local. În ce măsură sînt cetăţenii oraşului conştienţi de aceste angajamente?

Toate propunerile de buget fac şi vor face obiectul dezbaterilor publice, atît în forurile de decizie formale, cît şi în întîlniri directe cu cetăţenii, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cultură, mediul de afaceri sau operatorii din zona HORECA. Văd transparenţa ca pe o condiţie obligatorie a legitimităţii proiectului, singura variantă în care el să fie asumat de către comunitate, dar şi o condiţie a implicării mele şi a echipei de proiect. Mai mult, nu cred că poţi atrage parteneri de valoare în proiect dacă acesta nu are nişte criterii clare de alocare a bugetului şi o viziune clară şi asumată în ceea ce priveşte finanţările. Am fost unul dintre cele două oraşe candidate care au publicat online, din proprie iniţiativă, caietul de candidatură care explică în detaliu exerciţiul financiar şi singurul oraş candidat care şi-a tipărit dosarul în peste 1000 de exemplare, distribuindu-l pentru consultare în puncte-cheie pentru viaţa culturală a oraşului.

Dacă vorbim despre bugetul local, trebuie înţeles că echipa de management îl vede ca pe un punct de plecare, considerăm aceşti bani drept matching-funds pentru finanţările interne şi internaţionale pe care vrem să le atragem. După modelul sănătos al unui start-up, vrem să atragem investiţii şi fonduri, să generăm oportunităţi pentru cetăţeni, instituţii şi companii. Primele acţiuni ale Fundaţiei Baia Mare 2021 pentru 2016 sînt o serie de ateliere de fund­raising şi scriere de proiecte, precum şi cursuri de manageri culturali. Se zice că dacă îi dai unui om un peşte îl vei hrăni pentru o zi, dar dacă îl înveţi să pescuiască îl vei hrăni pe viaţă. Cred că trebuie să învăţăm toţi să pescuim. De ieri. 

Vlad Tăuşance este director artistic al programului „Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii 2021“.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: wikimedia commons