''Cred că este o discriminare socială'' <p>- <i>interviu cu Adina VĂLEAN, europarlamentar</i> -

25 septembrie 2008   Tema săptămînii

În opinia dvs., în Italia există o discriminare reală faţă de minoritatea romă? Dacă da, la ce nivel? Există date certe şi rapoarte amănunţite despre discriminarea pe motiv de etnie, în foarte multe state europene. Aceste manifestări au căpătat o faţă publică în Italia... asta nu înseamnă însă că italienii sînt cei mai rasişti. Dincolo de declaraţii inflamate şi nepotrivite făcute de autorităţile italiene, declaraţii care dau infracţionalităţii rasă sau naţionalitate, nu un ministru de Externe al Italiei propunea deportarea lor în deşertul Africii. Discriminarea există cu diverse intensităţi, la toate nivelurile, pe toate palierele societăţii. Se fac judecăţi globale de genul "toţi ţiganii sînt..." - ceea ce este o discriminare în sine. Şi în România "ţigan" e folosit ca un termen peiorativ. Este vorba de o discriminare rasială sau mai mult de una socială? Cred că este o discriminare socială. Italienii nu par atît de mult deranjaţi de marea criminalitate care afectează grav societatea, ci mai degrabă sînt sătui de mica infracţionalitate, de prezenţa romilor pe străzi, de cerşetori, de cei care sar să şteargă parbrizul, de starea lor precară de curăţenie, de mizeria din taberele unde stau romii... De ce credeţi că romii din România sînt mai vizibili decît cei din alte ţări? În primul rînd, pentru că autorităţile spun că sînt foarte mulţi şi foarte concentraţi, în al doilea rînd, deoarece cazurile intens mediatizate de infracţiuni au avut protagonişti români, însă daţi-mi voie să vă spun un lucru care o să vă pună pe gînduri. Mult hulitul recensămînt care se desfăşoară în prezent în Italia are pînă acum rezultate surprinzătoare. Dacă iniţial autorităţile italiene dădeau cifra de 25.000 ca fiind numărul romilor ce trăiesc la Roma, recensămîntul (care a fost efectuat pînă acum în 30 de tabere din jurul capitalei) coboară cifra la 2200, iar Crucea Roşie crede că, după terminarea recesămîntului, numărul total al romilor din şi de lîngă Roma nu va trece de 6000 de persoane. La fel şi la Milano. Autorităţile indicau 25.000 de romi, recensămîntul a găsit doar 1500, iar la Napoli, din 15.000 anunţaţi s-au găsit doar 1200. Probabil autorităţile italiene au umflat estimările prezenţei romilor în Italia din motive politice, electorale. Desigur, există varianta ca mulţi dintre ei să fi fugit în Franţa, Spania sau Germania, dar aceste ţări nu au raportat vreun aflux de romi în ultimele luni... Ce drepturi le sînt încălcate? La această întrebare pot să mă pronunţ doar din prisma legislaţiei privind libera circulaţie. Măsurile de siguranţă propuse de Guvernul italian şi parţial adoptate restrîng dreptul la liberă circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi sînt vizaţi cu precădere cetăţenii de etnie romă. Ei sînt expuşi prezumţiei de vinovăţie, identificaţi după aspect şi anchetaţi de autorităţi... de fapt ei sînt primii săltaţi de pe stradă. Sînt ţinuţi în centre de detenţie pentru imigranţi, în aşteptarea expulzării, expulzarea fiind o altă formă de discriminare. Conform legislaţiei europene, pe motiv că nu ai un salariu sau un venit legal sau chiar dacă ai comis o infracţionalitate nu poţi fi expulzat în calitate de cetăţean al Uniunii Europene dintr-o ţară a Uniunii Europene. Nemaivorbind de agravarea pedepsei pentru cei care nu au acte în regulă - un nou abuz pe cale de a fi făcut de Guvernul italian. Ce se întîmplă la nivel oficial? Cum ar arăta un plan de protejare a drepturilor minorităţii rome şi ce ar însemna integrarea acestei minorităţi? Care ar fi primii paşi? În Uniunea Europeană sîntem 27 de state şi 28 de naţiuni. Romii sînt poporul fără ţară. Trebuie să existe o politică europeană comună şi coerentă în ceea ce îi priveşte. Un pattern care să se aplice peste tot pentru că ei se mută dintr-o ţară într-alta... Problemele specifice etniei nu pot fi rezolvate doar de un singur guvern, de un singur stat. Însă... romii trebuie să decidă singuri pînă unde vor să fie integraţi. Nu putem hotărî noi pentru ei. În opinia mea integrare înseamnă convieţuire paşnică, respectarea legilor, toleranţă... pentru că nu-i putem schimba pe romi, nu-i putem transforma în nişte copii ale noastre. Trebuie să-i respectăm pentru că sînt diferiţi de noi, nu să le impunem modelul nostru.

Mai multe