Controlul furiei

"De ce suferim? Avem a patra principală economie din lume. Putem să slăbim, să schimbăm locul de muncă şi să divorţăm cînd vrem. Sînt suficienţi banii de buzunar pentru a cumpăra toată gama de electronice, putem cumpăra un BMW cu numai 199 de lire pe lună, putem bea şi juca jocuri de noroc în voie, putem privi fotbalul la televizoare cu plasmă. Putem să ne facem asigurări împotriva a orice, şi bolile infecţioase care au umplut cimitirele victoriene cu tinere corpuri au dispărut de mult. ŤPînă la urmă, este un privilegiu să mori de boli cauzate de stres» - spune Robert Sapolsky, profesor în ştiinţe biologice la Stanford University. Ne schimbăm locul de muncă mai des decît în trecut, iar numărul celor care trăiesc singuri a crescut, slăbindu-ne sprijinul social. Investim tot mai puţin timp în relaţii, trăim tot mai mult vieţi virtuale. Printre prietenii noştri includem şi persoane întîlnite pe Internet. Beneficiile tehnologiei sînt uriaşe, ţinem tot timpul deschise telefoanele mobile şi computerele şi ne simţim hărţuiţi de nevoia unui răspuns cît mai imediat. Îi irităm pe ceilalţi cu dependenţa de aceste instrumente şi ne simţim vulnerabili cînd le oprim. Cercetări realizate de Bupa, asigurator de sănătate privat, arată că mai mult de o treime din populaţie are insomnii cauzate de anxietate, iar 1 din 7 adulţi are nevoie de tratament medical împotriva stresului. Mike Fisher, specialist la Asociaţia Britanică pentru Controlul Furiei (British Association of Anger Management), este de părere că furia are cinci surse: pierderea ţelului personal, invadarea spaţiului intim, autoapărarea, părerea de sine negativă şi negarea nevoilor primare. În limbajul controlului furiei, sîntem suprasocializaţi. Ne ascundem furia pentru a ne păstra prietenii şi serviciile, dar această furie trebuie să se manifeste cumva. Cultura noastră are o sofisticată relaţie cu furia, iar modelele nu ne ajută deloc. În cartea sa, Potolind furia, Fischer este nemulţumit de puterea publicităţii care întreţine iluzia că putem avea uşor acces la orice ne dorim, fapt care duce inevitabil la pierderea ţelului personal, cea mai mare sursă de furie. Dar, ca şi în cazul furiei, nu e nimic rău cu stresul în sine. De fapt, ne face bine. La o conferinţă anti-ageing, desfăşurată la Londra anul trecut, a fost făcut public faptul că stresul moderat ne ajută să ne apărăm de Alzheimer, artrită şi boli de inimă, prin accelerarea refacerii celulelor somatice şi cerebrale. Dar stresul este bun pe termen scurt, dacă e variat şi stimulator, sfîrşindu-se odată cu sentimentul de împlinire. Din păcate, nu toţi avem acest tip de stres (...) 45% dintre britanici îşi pierd cumpătul la serviciu; 64% dintre cei care lucrează într-un birou au avut un moment de furie; 38% dintre bărbaţi sînt nefericiţi la locul de muncă; 27% dintre asistente au fost atacate în spitale; pînă la 60% din absenţele de la serviciu sînt cauzate de stres; 33% dintre britanici nu vorbesc cu vecinii; 1 din 20 de persoane s-a certat violent cu vecinul; liniile aeriene britanice au reportat 1486 acte de furie anul trecut, mai mult cu 59% decît în anul precedent; 50% dintre britanici reacţionează la problemele cauzate de computer, lovindu-l, aruncînd lucruri în jur, ţipînd sau hărţuindu-şi colegii; 71% dintre utilizatorii de Internet recunosc că au suferit de stres cauzat de net; peste 80% dintre şoferi au fost implicaţi în incidente cauzate de stres în trafic (road-rage)." (The Daily Telegraph Magazine, august, 2006)