Computere şi competenţe în sate şi oraşe mici </br>- interviu cu Diana VOICU, director în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale -

7 august 2009   Tema săptămînii

Computere şi competenţe în sate şi oraşe mici - interviu cu Diana VOICU, director în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Ce v-a determinat să iniţiaţi acest proiect? Împreună cu Banca Mondială am identificat un model de dezvoltare locală care să sprijine comunităţile dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel puţin egal cu cele din aglomerările urbane din România. Sînt implicaţi, alături de coordonatorul naţional al proiectului, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cei mai importanţi actori din administraţia centrală care se ocupă de diverse domenii ce converg spre Economia bazată pe Cunoaştere: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Acestea susţin iniţiative din perspectivele culturală, educaţională, administrativă şi de antreprenoriat " plecînd de la ideea că societatea informaţională este un instrument pentru atingerea obiectivului de Economie bazată pe Cunoaştere. Cum aţi defini Economia bazată pe Cunoaştere? Societatea bazată pe cunoaştere adaugă peste nivelul tehnologic valori care ţin de colectarea de informaţii, de partajarea de cunoştinţe, de multiplicarea practicilor de succes şi mai ales de generarea de noi procese inventive şi eficiente care să fie utile oamenilor, în viaţa personală şi profesională. Se acumulează astfel informaţii la care contribuie o masă critică de oameni şi de care, mai departe, să poată beneficia şi alţi utilizatori. Este primul proiect de felul acesta demarat în România? Este un proiect inovativ, creativ, un model care, în cazul în care va avea succes, să poată fi extins la alte comunităţi din România şi din lume. Un proiect unic finanţat de Banca Mondială, care acum se află la jumătatea drumului şi se adresează în particular unui procent de aproximativ 20% din populaţia mediului rural şi mic urban. Pe ce criterii au fost selectaţi cîştigătorii proiectului? Criteriile au pornit de la dezavantajul dat de aşezarea geografică, de condiţiile economice precare, de inexistenţa sau resursele limitate în comunicaţii şi acces la Internet şi în ce priveşte competenţa digitală a locuitorilor. În plus, a fost necesar şi un angajament al factorilor locali, care au trebuit să aibă o contribuţie pe aceşti trei ani: amenajarea sediilor, unde funcţionează echipamentele de tehnică de calcul, suportarea cheltuielilor salariale a doi oameni, un manager şi un administrator IT, cu colaborare continuă pe parcursul celor trei ani, precum şi asigurarea susţinerii Consiliului local pentru numeroasele iniţiative din cadrul proiectului. Care sînt cheltuielile celor din Consiliile locale? Managerul şi administratorul RECL sînt angajaţi în structura organizatorică a Primăriei pe o perioadă de trei ani. Ei sînt cei care fac coaching local, preluînd de la noi toate informaţiile şi iniţiativele şi aplicîndu-le la specificul zonei. Tot contribuţiile consiliilor locale sînt şi amenajările: parchet, termopan, igienizarea locurilor din şcoală, din PAPI (Punctul de Acces Public la Informaţie), Primărie şi bibliotecă. Administraţiile locale asigură plata utilităţilor şi a consumabilelor din PAPI pentru buna funcţionare a echipamentelor instalate de noi, precum şi pentru desfăşurarea sesiunilor de instruire în TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicării) organizate de noi în toate comunităţile, pentru peste 5000 oameni. Aţi avut în vedere anumite activităţi concrete legate de folosirea computerelor în mediul rural? Prin componenta educaţională ne adresăm nevoilor populaţiei şcolare, dar şi celei adulte " învăţarea pe tot parcursul vieţii. Apoi asigurăm servicii publice prin mijloace electronice, ceea ce trebuie să fie un mod de lucru al administraţiei locale cu publicul. Aici ne referim la sistemele de e-government: un alt mod de a gestiona documentele şi procesele într-o administraţie locală şi de a interacţiona cu populaţia, cînd există altfel de informare sau tranzacţionare. Partea culturală " reinventarea rolului bibliotecii într-o comunitate şi un fond de carte ce poate fi consultat şi inventariat şi în format electronic. Şi mai ales mediul de business, forţa motrice locală. E foarte importantă apartenenţa la o comunitate de business în care informaţia poate să dea valoare şi să contribuie la profit, iar accesul la mijloacele inovative poate să aducă avantajul competitiv de care orice întreprinzător, persoană fizică sau asociaţie familială are nevoie. Cum încurajaţi în special micii întreprinzători particulari? Există o schemă de finanţări nerambursabile dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi PFA-urilor: documentaţia a fost simplă; puteau gîndi un proiect integrat în care să intre şi achiziţia de tehnologie pentru activităţi agricole, mijloace fixe cu potenţial inovativ, să achiziţioneze echipamente de tehnologia informaţiei, să aibă un abonament la Internet, să apeleze la cursuri de instruire în diverse meserii, să-şi promoveze afacerile în mediul digital, prin marketing online. Avem 52 de proiecte cu abordare integrată şi care pot deveni modele pentru scheme de granturi ulterioare. Am încurajat producţia şi serviciile locale, iar oamenii au înţeles că nu e suficient să achiziţionezi un mijloc de producţie, ci că această gîndire, care porneşte de la consultanţă, achiziţie, instruire, utilizarea spaţiului tranzacţional virtual, marketing, poate să conducă pînă la urmă la crearea unui business profitabil. Sînteţi mulţumită de oamenii pe care i-aţi ales? Capitalul uman este cuvîntul-cheie al conceptului de Economie bazată pe Cunoaştere. Am investit iniţial în capitalul uman, organizînd cursuri de formare în marketing, management, dezvoltare comunitară şi, după un an, evaluările ne-au arătat că un procent de 80% din aceşti oameni pot să progreseze într-un ritm susţinut şi să devină facilitatori locali, care să aibă un rol de model pentru mulţi alţi posibili lideri în dezvoltarea comunitară sustenabilă. Ce se va întîmpla cu ei după încheierea proiectului? Vor dobîndi abilitatea de a se asocia pe diverse proiecte care să le dea forţa de a cîştiga finanţări. Există deja cazuri de bună practică care au demonstrat că veniturile aduse de serviciile oferite de aceştia către comunitate sînt semnificative. Reţeaua informală creată prin colaborarea între cei 510 "specialişti ai cunoaşterii" este un factor de succes garantat. Sînt convinsă că administraţiile publice vor continua proiectul la nivel local. Acestea trebuie să menţină domeniul de activitate al PAPI încă trei ani, cu resurse proprii. Avem şi mesaje de la vecinii lor, alţi primari, care se interesează cum să obţină şi ei fonduri pentru crearea unor modele similare în comunităţile lor. a consemnat Iaromira POPOVICI

Mai multe