Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Povestind acum despre literatura pentru copii și adolescenți din experiența noastră de librari, este mai mult decît evident faptul că s-a dezvoltat enorm în ultimii ani pe piața de carte.
Discutînd cu părinții, putem spune liniștiți, toți, că pe vremea noastră nu erau atîtea cărți și nici nu erau atît de frumoase. De șase ani, de cînd am deschis librăria La Două Bufnițe din Timișoara, ne-am ocupat să comandăm și să aranjăm cărțile în această secțiune, la raft, și așa am învățat autori, serii și, cel mai probabil, preferințele copiilor și adolescenților care vin la noi. Mai mult decît atît, colega noastră Livia Hektor este, așa cum ne place nouă să îi spunem, „șefa la copii” – adică ea se ocupă cel mai mult de spațiul dedicat lor, de comenzi, de evenimente. Ea e secondată de una dintre noi, „bufnița” care a terminat Pedagogicul.
Am crescut cu această literatură odată cu copiii de la noi din librărie. La început, primii copii cu care ne-am împrietenit ne-au învățat gusturile lor în materie de cărți: de la fantasy la știință, ne-am familiarizat cu titlurile povestind cu ei și, uneori, citind ceea ce îi interesează. Acum mulți dintre ei sînt adolescenți și vedem cum interesul se mută spre platforme online, science-fiction și literatură YA. Continuăm să le recomandăm ceea ce am citit, ceea ce ne-a plăcut și ceea ce credem că ar fi în spectrul lor de interese.
Căci da, de șase ani de cînd avem librăria, ne întîlnim des cu rezerva pe care o au față de bibliografia școlară sau de a citi ce au citit părinții lor. Iar noi a trebuit să învățăm cum să gestionăm refuzul de a citi cărțile obligatorii și să găsim un echilibru între ceea ce trebuie să citească și ceea ce le place să citească.
Prima direcție este, probabil, cea mai simplă și cea mai ușor de prezentat: este vorba despre a le citi copiilor povești în librărie, săptămînal, pentru că noi credem în a-i obișnui de mici cu cărțile, poveștile și librăria. Așa că avem „Duminica poveștilor la Bufnițe”, un eveniment pentru copiii de grădiniță și clasele primare, un eveniment săptămînal din decembrie 2016. E important pentru noi nu doar să-i expunem la lectură, dar și să avem un dialog despre ce le place lor să li se citească.
Cea de-a doua direcție îi privește pe copiii care citesc deja singuri, sînt în ultimele clase de primară și în generală. Ei au lista de lecturi primită de la școală și își formează deja gusturile în materie de cărțile pe care vor să le citească. Din fericire, la listele lor de lecturi am văzut că, spre deosebire de ceea ce aveam noi pe ele, învățătorii și profesorii se străduiesc să le ofere și titluri noi, fie ale autorilor români, fie din literatura universală.
Cea de-a treia direcție este cea care îi privește exclusiv pe preadolesceți și adolescenți, pentru că ei sînt deja mult mai determinați în refuzul de a citi ceea ce primesc la școală. În general, ei se îndreaptă tot mai mult fie spre science-fiction, fie spre literatură de dragoste și erotică sau fan-fiction, citind cel mai des pe platforme online direct în engleză.
Ce se caută
N-am descurajat niciodată asemenea lecturi pentru că atunci își pierd interesul de a mai povesti cu tine, așa că cel mai bine e să îi ascultăm și să negociem cu ei cărți din literatura universală care i-ar putea provoca la fel de mult. Am pățit să recomandăm De veghe în lanul de secară și să se întoarcă dezamăgiți, iar atunci a trebuit să compensăm cu un Bukowski, dar în alte dăți am dat lovitura cu Salinger.
Tot în această perioadă încep să citească benzi desenate și manga, dar din păcate la noi în librărie nu prea găsesc. Însă faptul că avem TikTok și că urmărim discuțiile de pe BookTok ne apropie în dialog: știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific, nu se uită la noi chiar ca la niște antici care nu-i înțeleg. Și fiind pe aceeași lungime cu ei, cît de cît, le atragi interesul și pentru literatura clasică.
E important să știi care e cea mai trending carte online și dacă e sau nu tradusă, să știi măcar cîteva platforme pe care ei le meționează, pentru că arată că îți pasă de interesele lor. La fel de important este să îi asculți, să îi încurajezi și să le spui de ce să citească și clasicii de care cei mai mulți fug. Și credem că avantajul de a fi conectați la spectrul lor de interese și de a povesti cu ei este că, atunci cînd îți spun cît și ce citesc ei online, le poți da exemplul autorilor de pe aceste platforme care se inspiră din literatura clasică, care apoi au publicat cărți tipărite la edituri mari și că iată cît de importantă e, de fapt, literatura clasică, nu vrei să vezi care a fost sursa, apoi uite, cartea a fost publicată și tradusă, a ajuns în librăriile din toată lumea, chiar și la noi în țară.
Pînă la urmă, cel mai important este dialogul care pleacă de la lectură, așa putem rămîne conectați la ei. Și atunci ne îndreptăm și spre rafturile de Young Adult, dar și spre rafturile de literary fiction, unde începem cu recomandări de clasici.
Dacă sînt pasionați de SF, Asimov e primul pe care îl recomandăm și care îi face curioși. Dacă sînt interesați de cărți de dragoste, ne ducem la Jane Austen sau Emily Brontë, cu care nu am dat pînă acum greș. Dacă vor ceva cu război și aventură, pleacă acasă cu Hemingway sau Pierce Brown. Dacă citesc pe platforme de tipul wattpad, încercăm cu Murakami sau Miller. Dacă sînt interesați de biografii, atunci mergem la Malala sau Anne Frank. Printre cele mai căutate cărți de YA din librărie sînt Jocurile Foamei de Suzanne Collins, Rebelul nisipurilor de Alwyn Hamilton, cărțile lui John Green, Micuțele doamne de Louisa May Alcott, Mîndrie și prejudecată de Jane Austen sau seria Crima perfectă de Holly Jackson. Și ne bucurăm foarte mult că Jurnalul unui adolescent timid de Stephen Chobsky încă se află în lista de preferințe a adolescenților.
Prin prisma meseriei noastre de librari, avem rolul de a crește și educa public cititor și acela de a selecta oferta de carte pe care vrem să o promovăm. De aici pleacă și datoria pe care o avem față de autori, față de cărți și față de cititori, aceea de a purta acest dialog continuu despre textul scris și de a da cărților o viață cît mai lungă.
Raluca Selejan & Oana Doboși sînt librărese.