Bucuriile anilor ’80

27 decembrie 2016   Tema săptămînii

Lista de invitaţi, Revelion de liceeni, de „tineret“, de „oameni ai muncii“. Ghirlande, stele, lampioane, fanioane colorate. Pelicanol şi lipici cu gust dulceag, îl mîncam cu linguriţa atunci cînd eram mici, spre disperarea părinţilor. Pregătire cartonaşe cu meniuri. Verificare televizor alb-negru: în rezervă celebra lampă PL 500 (final baleiaj orizontal) şi dioda PY 88, greu de găsit în acea perioadă specială din an. Visam noaptea că televizorul meu Sirius alb-negru „vede“ în culori, scrie cineva pe un forum de nostalgici ca mine. Veséla, faţa de masă, tacîmurile trebuiau să arate impecabil. Nu uita de bradul „nins“ cu parafină! Efect spectaculos şi periculos, realizat cu ajutorul unei pompe de pulverizat insecticide. Bomboanele de brad de altădată, cu un gust imposibil, ceva între rumeguş de foioase şi praf de termite prăjite în ciocolată. Decoraţiile speciale, de un kitsch absolut, de care mi-e tare dor acum, cînd scriu aceste rînduri: uriaşe pahare de şampanie tip „Fondul Plastic“ umplute cu globuri şi mărgele colorate de sticlă. Buchete de frunze de iederă sau merişor. Nuci aurite pe bază de staniol şi ramuri de brad. Gutui servind ca suport de lumînare. În fine, „efektul“ cel mai cel, buchete de ţurţuri de sticlă transparentă, suspendate cu nailon de pescuit din tavan. Ţigările Kent aşezate vrac într-o cutie legată delicat cu o fundă roşie: supremul gest de atenţie şi generozitate faţă de fumători, în epocă. Eu nu fumez de obicei, dar iau şi eu una, să o am la cafea! Meniul. Ah, meniul, cîte ore de aşteptare, cîtă muncă, suspine, dar şi satisfacţii… Din noaptea papilelor gustative revine acum amintirea măslinelor umplute cu cremă de unt şi sardele. Oricum, găseam atît de mult peşte oceanic! Pateuri cu brînză de vaci „dietetică“. Pasiunea (moda) timpului de a tăia pîinea în romb, semicerc, stea, pătrat. O întreagă geometrie. Masa zisă „principală“, ca şi cum am fi vrut să compensăm penuria de peste an. Prea multe ar fi de spus aici. Amintesc doar de un curcan la cuptor umplut cu sărmăluţe în frunză de viţă, devorat într un sfert de oră de o hoardă de liceeni tineri şi excitaţi, la un Revelion de la sfîrşitul anilor 1980. Pasărea a fost adusă pe masă întreagă, aşezată pe un platou uriaş, înconjurată de felii de ouă răscoapte şi linguri de smîntînă groasă, de care „făcuse rost“, expresie consacrată în epocă, tatăl unei colege, inginer agronom. Dans, muzică disco, magnetofon Khastan, greu cît o maşină de spălat din zilele noastre. Stroboscop – căci totul are un scop: distracţie, dar cu măsură. Atenţie, să nu deranjaţi vecinii, unii dintre ei lucrează mîine în schimbul unu! Elemente de bază pentru decoraţiuni fabricate manual: hîrtie colorată, creponată, stofă matlasată. Răcoritoare pentru dansatori, cum ar fi celebra „socată“ sau sirop de trandafiri cu sifon rece. Chiar şi jocuri de societate: de la „orbul şi bastonul“ (nu vă explic, căutaţi pe Google, dar nu veţi găsi mare lucru, poate e mai bine aşa) la Scrabble, care începuse să se răspîndească fulgerător în epocă. Programul TV de Revelion. Pentru mine, indisolubil şi definitiv legat de treimea sfîntă Toma Caragiu – Dem. Rădulescu – Marin Moraru… poate şi Stela şi Mitică, Popescu amîndoi. Dar mai ales mirosul de praf şi cablaj electric supraîncălzit care ieşea din tuburile catodice ale bătrînelor noastre teveuri, neobişnuite să funcţioneze un timp atît de îndelungat. Înainte de ceasornicul de la miezul nopţii, la ora 11,30 se auzea mugetul negru de fiară ucisă, al sirenei de la uzina de utilaj greu Progresul. Brăila. Se lucra la „foc continuu“, la propriu şi la figurat. O ascultam înfiorat, după ce înceta simţeam că parcă mai am de trăit încă o jumătate de oră într-o piele veche, ca un şarpe. Prevestea viitorul sirena aceea. Acum, îmi lipseşte zgomotul ei. Dar la urma urmei, la ce bună atîta nostalgie? Este Revelionul, iar orice formă de exces, y compris cel memorial, are în el ascuns un principiu regenerator. Doar că Timpul nostru, al celor crescuţi în două lumi, a îngheţat. 

Mirel Bănică este cercetător științific în domeniul antropologiei religioase și gazetar în timpul liber.

Mai multe