Am luat notă
interviu cu Christina MUESCHEN, ofiţer de presă pentru Relaţii Externe al Comisiei Europene În ultimii ani, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut o întoarcere spectaculoasă în politica externă, declarîndu-şi intenţia de a intra în UE. Comisia Europeană ia în considerare o asemenea evoluţie pe termen mediu? Actuala bază legală a cooperării dintre UE şi Moldova este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (PCA), intrat în vigoare în 1998. PCA are la bază acceptarea valorilor comune ale democraţiei, domniei legii şi respectului pentru drepturile omului şi acoperă o serie largă de domenii unde cooperăm: dialogul politic, comerţul, afaceri, investiţii etc. Planul de Acţiune UE - Moldova din cadrul Politicii de Vecinătate, adoptat anul trecut, este bazat pe PCA şi reprezintă un important pas înainte în procesul mai larg de dezvolare a unei relaţii mai apropiate dintre Moldova şi Uniune, mergînd dincolo de cooperare, spre integrare economică graduală şi dezvoltare a colaborării politice. Planul de Acţiune acoperă de asemenea chestiuni ca democraţia, drepturile omului, domnia legii şi independenţa justiţiei şi include acordarea de asistenţă pentru Moldova în domenii ca management -ul frontierei, migraţia şi lupta împotriva traficului, a crimei organizate şi a spălării banilor. Moldova face progrese în ce priveşte reformele şi adoptarea standardelor europene, dar mai sînt multe de făcut. Planul de Acţiune este un instrument care trebuie exploatat la maxim şi aceasta este baza cooperării noastre în acest moment, în cadrul general furnizat de PCA. Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a asumat recent rolul de avocat al integrării Moldovei. În discursul său din ianuarie adresat corpului diplomatic din Bucureşti, domnul Băsescu a lansat ideea că "Comisia Europeană ar putea să abordeze o foaie de parcurs apropiată sau similară foii de parcurs pusă la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest". Avînd în vedere că Balcanii de Vest (Serbia, Bosnia, Albania) sînt în mod oficial "ţări potenţial candidate", iar Republica Moldova este doar parte a Politicii Europene de Vecinătate, ar putea avea în vedere Comisia o asemenea schimbare de statut a Republicii Moldova? Aşa cum am menţionat, UE încearcă să aducă Moldova mai aproape de Uniune într-o manieră comprehensivă în cadrul Politicii de Vecinătate. Există încă un potenţial foarte mare neexploatat î aranjamentul curent cu Moldova şi asta poate ajuta Moldova să dezvolte o relaţie mai apropiată cu UE. Dacă lucrăm cu Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (ENP), asta nu afectează în nici un fel perspectiva aderării. În această fază, ENP nu a inclus şi nu exclus această posibilitate. Ce ar însemna asta în termeni de asistenţă, resurse, implicare? Moldovei nu i s-a oferit perspectiva de a deveni membru. Ca urmare, nu s-au făcut calcule de acest fel. A reacţionat Comisia oficial faţă de propunerea preşedintelui Băsescu? Oricum, care este poziţia Comisiei (ce ar recomanda politicienilor din UE)? Am luat notă de ceea ce s-a spus. Dar la acest moment, poziţia oficială a celor 25 de state-membre este de a urmări o relaţie mai bună cu Moldova în cadrul Politicii de Vecinătate. Asta nu afectează alte posibile dezvoltări ulterioare. În evaluarea Comisiei, cît de pregătită este Moldova pentru integrare? Care ar fi plusurile şi minusurile? Salutăm paşii făcuţi de Guvernul moldovean în implementarea Planului de Acţiune din ENP. Moldova a făcut progrese, de exemplu, în ce priveşte domnia legii. Sîntem mulţumiţi că Moldova a abolit pedeapsa cu moartea şi a schimbat codul electoral. Dar sînt şi domenii unde mai sînt multe de făcut: independenţa presei, corupţia, lipsa de transparenţă a procedurilor penale şi interferenţa în activitatea partidelor de opoziţie. Este rezolvarea conflictului din Transnistria o condiţie obligatorie pentru deschiderea unor viitoare negocieri cu Moldova? Sîntem decişi să contribuim într-o manieră concretă la o rezolvare a acestui conflict. Credem că un aspect-cheie al conflictului din Transnistria este asigurarea controlului Moldovei asupra totalităţii graniţei şi vămilor sale. De aceea, UE a lansat anul trecut aşa-numita Misiune de Asistenţă pentru Frontieră, pe întreaga lungime a graniţei cu Ucraina, inclusiv segmentul transnistrean. De asemenea, UE şi-a manifestat angajamentul în această problemă, participînd - împreună cu Statele Unite - ca observator la tratativele de pacificare. Conflictul din Transnistria se cere a fi rezolvat pentru binele Moldovei şi al întregii Europe. De aceea ne implicăm atît de atent în încercarea de a găsi o soluţie.