20 de ani de luptă

1. 2007 nu e un moment-cheie. Momentele-cheie au fost 1990, start ratat de tranziţie, 1996 şi 2004, revoluţii electorale indispensabile pentru a convinge lumea că sîntem o democraţie şi a aduce la un echilibru plural societatea noastră postrevoluţionară. 2. Mai bine, dar nu cu mult. România nu va trece, în 20 de ani, de la stadiul pluralismului (mai multe grupuri de interese în competiţie, mai ales pentru resurse publice, dar şi pentru statut) la cel al societăţii deschise (norme şi reguli de civilizaţie universal respectate într-un cadru de competiţie corect şi cu şanse egale pentru noii intraţi, neafiliaţi grupurilor de interese). Mai bine, pentru că vom fi mai bogaţi, deşi nu neapărat mai apropiaţi de Europa (convergenţa, după optimişti, va lua peste 50 de ani, asta dacă se produce). Structura instituţională a societăţii noastre - adică ansamblul de reguli scrise şi nescrise - nu se va mai schimba radical, deşi speranţa mea e că dacă ne ţinem de treabă, vom fi mai aproape de Italia decît de Grecia după intrarea în UE, adică vor fi 20 de ani de luptă între proeuropeni şi adepţii culturii de privilegiu, nu 20 de ani de acomodare! Alina Mungiu-Pippidi este politolog, preşedinta SAR (Societatea Academică din România) şi scriitoare. Ultima carte publicată: Politica după comunism.