Problemele Dunării - interviu cu dr. Gheorghe OAIE

30 iunie 2010   Știință și tehnologie

Pentru a putea înţelege starea Mării Negre – cel puţin a părţii sale de vest – trebuie să privim întregul sistem, în a cărui componenţă intră şi Dunărea, şi Delta. Marea Neagră colectează apele Dunării, iar fluviul are în comun cu teritoriul României ultimii aproape 1100 de kilometri din lungimea sa. Cît de sănătoasă este Dunărea? Am stat de vorbă despre acest subiect cu dr. Gheorghe Oaie, director general al Institutului Naţional pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar. (Adrian Stănică

Care este amprenta activităţilor umane asupra Dunării? 

Dunărea, al doilea fluviu al Europei, parcurge în drumul său din Germania la Marea Neagră arii geografice, politice, economice şi istorice foarte diferite. Bazinul său de colectare, extrem de larg şi diversificat din punct de vedere geologic şi morfologic, găzduieşte ecosisteme foarte diferite, incluzînd zone umede de importanţă europeană, precum Delta Dunării. 

Sub acţiunea unor puternice presiuni antropice, poluarea fluviului rămîne o problemă majoră, un factor de risc atît pentru ţările riverane cît şi pentru Marea Neagră. Poluanţii (ex. nutrienţi, insecticide, pesticide, metale grele etc.), proveniţi din agricultură, din diferite industrii şi din apele menajere netratate ale localităţilor din bazinul său hidrografic, sînt transportaţi de apele fluviului fie dizolvaţi, fie fixaţi de aluviuni. Unii dintre aceşti poluanţi tind să se acumuleze în lanţurile trofice, reprezentînd un risc crescut pentru viaţa acvatică. Iar interdependenţa dintre organisme şi mediu este mai strînsă la vieţuitoarele acvatice, decît la cele terestre. 

Şi mai există şi povara trecutului. Deşi folosirea multor substanţe dovedite ca periculoase pentru mediu a fost interzisă, reziduurile lor se regăsesc şi acum în sedimentele Dunării. 

Dunărea pare a fi intrat de mai mulţi ani într-o adevărată zodie a inundaţiilor. Chiar şi în această perioadă sînt inundaţii care afectează cursul central al Dunării. Care sînt cauzele acestor fenomene? Dar efectele? 

Inundaţiile tot mai frecvente sînt rezultatul unor decizii politico-economice greşite, care au avut în vedere doar interesele economice ale perioadei trecute, permiţînd defrişarea şi distrugerea luncilor inundabile naturale din bazinul Dunării. O altă cauză majoră a producerii inundaţiilor o reprezintă schimbările climatice globale. 

Din cauza creşterii anvergurii acestor fenomene, dar şi a repetabilităţii lor tot mai dese, s-au accentuat o serie de procese, precum: erodarea malurilor şi a albiei, modificări morfostructurale semnificative, creşterea numărului sectoarelor periculoase pentru navigaţie, mai ales pentru cursul inferior al fluviului, reducerea debitelor lichide pe anumite braţe (ex. Dunărea Veche). Printre efecte se numără însă şi degradarea edificiului Deltei Dunării şi a zonei litorale adiacente.

Cum arată în prezent situaţia ecologică a Dunării? 

În urma comparării datelor biologice noi cu cele vechi, efectuate de institute de cercetare, printre care şi INCD GeoEcoMar, a fost posibilă conturarea unor arii cu modificări ecologice semnificative. Dacă lacurile de acumulare Porţile de Fier I şi II se comportă ca nişte decantoare pentru sedimentele şi poluanţii asociaţi care vin din amont, cursul inferior al fluviului este afectat de eroziune, dar şi de impactul antropic. Eroziunea s-a accentuat din cauza lucrărilor hidrotehnice făcute pe fluviu de-a lungul timpului, acestea perturbîndu-i echilibrul hidrodinamic. 

Studiile biologice periodice, efectuate de cercetători asupra ecosistemelor fluviale şi lacustre, au arătat o scădere a abundenţei şi densităţii organismelor existente de-a lungul sectorului de fluviu cuprins între Baziaş şi Delta Dunării, situaţia redresîndu-se parţial pe teritoriul Deltei. 

Ce ne puteţi spune despre amenajarea braţului Chilia pentru navigaţie de către vecinii ucraineni, deci şi despre adîncirea canalului Bîstroe? Care sînt efectele acestor lucrări? 

Orice intervenţie asupra unui mediu acvatic presupune apariţia unor modificări de anvergură mai mare sau mai mică. Unele aspecte particulare au apărut şi în zona Deltei Dunării. În timp ce braţul Chilia şi-a redus capacitatea de transport a apei şi a aluviunilor, canalul Bîstroe se apropie de parametrii hidrologici ai braţului Sulina. Adîncirea prin dragaj a canalului Bîstroe, dar şi dragarea permanentă a punctelor critice pentru navigaţie de pe braţul Chilia vor conduce totuşi la o creştere minoră a debitelor de apă pe acest braţ. Pe braţele Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe vor continua procesele hidromorfologice actuale, fără modificări semnificative. La nivel general, regimul hidrologic al Deltei Dunării nu va suferi modificări deosebite. 

Dunărea este cel mai internaţional fluviu al planetei. De aceea, însănătoşirea acesteia se poate face doar printr-un efort internaţional. 

Care sînt iniţiativele cele mai importante pentru protecţia mediului Dunării? 

Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi Comisia pentru Protecţia Mării Negre împotriva Poluării (BSC), precum şi alte organisme naţionale şi internaţionale (IAD), colaborează strîns pentru limitarea poluării Dunării şi a Mării Negre. UE alocă fonduri prin programe dedicate ţărilor riverane Dunării şi Mării Negre, precum „Cross Border Cooperation“ (CBS) sau „Black Sea Operational Programme 2007-2013“. Programul prioritar intitulat „Strategia UE pentru Regiunea Dunarii“, iniţiat de România şi de Austria în 2008, are în vedere, ca obiective majore, conectivitatea, protecţia mediului şi gestiunea apei, precum şi dezvoltarea socio-economică a regiunilor limitrofe fluviului, toate activităţile ce vor fi iniţiate urmînd să fie fundamentate din punct de vedere ştiinţific. INCD GeoEcoMar susţine orice iniţiativă care urmăreşte creşterea calităţii mediului dunărean, pentru că orice iniţiativă, naţională sau internaţională, este binevenită. Atîta timp cît rezultatele aşteptate sînt pozitive. 

Mai multe