Viaţa la ţară

9 mai 2017   Societate

Să zicem că aveți o zi proastă. Plină de ședințe în care se pierde vremea, iar cățelandrii vor să arate că latră gros în fața dulăilor, în care se discută nimic și după care nu se aplică nimic din nimicul discutat. Vă trece viața pe lîngă urechi. Pe geamul înalt, care nu se deschide niciodată, că așa a fost construit, intră un soare frumos de mai. Te uiți la lumea reală de afară ca la televizor. Zaci în acvariul ăsta, ia uite la tine cum plutești printre imprimante și ficuși bolînzi, printre telefoane de conferință, printre foi cu Excel-uri, note, calcule și inimioare desenate cu pixul de cîte un coleg plictisit. Plutești ca un pește exotic smuls din marea lui caldă și adus aici, la borcan. Ești hrănit cu viermișori uscați, aer adevărat nu intră în acvariul ăsta al tău, doar bule de aer condiționat care-ți unduiesc imperceptibil apa în care înoți, aerul în care plutești. Ia uite la tine cum plutești și tu printre gupi și zebre și carași burtoși. Ești un neon mic, aproape nebăgat în seamă, unul din zecile care dau corp peștelui celui mare.

Dacă cineva ar sta pe trotuarul de vizavi și s-ar uita la clădirea ta, ar vedea cum în toate acvariile astea, așezate unele peste altele, plutesc mai repede sau mai lin sute de pești. E un tablou frumos, cu domni care înoată în costumele lor obligatorii, cu cravatele unduind aproape grațios în apa asta cristalină, doamnelor și domnișoarelor li se umflă fustele diafane și par niște meduze extraordinare, cu cilii subțiri ai picioarelor terminați în excrescențele pantofilor cu toc, uite și doamnele care fac curat cu mopurile ca niște anemone de mare.

Tu, pește-neon mic, stai în ședința aia și te gîndești că nu mai vrei, că îți dai demisia într-un mod spectaculos și memorabil, că zici la final vreo două celor pe care nu îi placi, dar cărora trebuie să le zîmbești, și trîntești spectaculos ușa acvariului după tine. Now what?

Ai citit într-o grămadă de locuri cum temerari cu finanțe neclare și-au luat lumea în cap și au plecat în nesfîrșite călătorii în Nepal și Birmania, ai auzit de lume care are revelații pe plajele roșiatice din Goa, care meditează în Indonezia, dar decizi că e un pic cam prea exotic pentru tine și pentru creditul tău, și te gîndești cum ar fi totuși să te muți undeva la țară, așa, mai aproape de oraș, cu niște pămînt de jur împrejurul casei, unde să pui și tu ceva roșii, ardei și pătrunjel, ca tot omul. Te gîndești apoi un pic mai mult ce înseamnă munca asta în grădină, la pămînt. Abia deosebești leușteanul de pătrunjel, iar păstîrnacul e pentru tine un concept abstract. Cînd ai auzit prima oară de cuvîntul „a copili“ în legătură cu roșiile, mintea ta a plecat imediat într-o călătorie metaforică și ți s au umezit ochii de frumusețea lingvistică care zace pe pămînt. Altfel, habar n-ai nici măcar cum și cînd se udă. În puținele dăți în care ai ajuns la țară, pe la prieteni, era să-ți cosești picioarele și, cu toată sala și ganterele tale, n-ai reușit să despici cu toporul o surcică. Sigur că e o chestie de îndemînare și nu neapărat de forță, de aia îți și imaginezi că există oameni cu un braț mai gros decît celălalt din cauza vreunei munci fizice repetitive, cam ca în Timpuri noi al lui Chaplin, așa.

Pămîntul nu vei fi în stare să-l lucrezi, o casă cumsecade nu vei fi în stare să încropești din cele pe care le-ai văzut la vînzare și pe care ți le poți permite, iar despre lumea din sat ai o viziune pe care ți-a format-o, fondant, în copilărie, Ionel Teodoreanu. Nu știi că în lumea din sat se fac drifturi cu mașina noaptea, în mijlocul străzii, și se calcă babe neatente după care nu jelește nimeni. Că se aruncă cîini și pisici mici, de vii, în WC-ul din curte. Că, în fond, e o amestecătură de lume ca aici, în oraș, și că, în plus, dacă ai pămînt și vrei ceva de la el, atunci muncești de-ți sare inima din piept. De dimineața pînă seara. Că atunci cînd ți-ai desfundat coșul de fum, se strică hidroforul, că atunci cînd ți-ai izolat pereții, se găurește acoperișul.

Îți cade falca din mînă brusc. Ești în acvariu, la ședință. Las-o așa. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Mai multe