Turistul, această specie nasoală
Un grup de domni şi doamne în vîrstă stau în plin soare lîngă un soi de barieră pe marginea unui rîu care taie în două un fermecător oraş european. Uniforma e tipică: pălării, şepci, bermude largi şi borsetele oribile în care se ţin de regulă banii şi paşaportul. Au venit cu vreo jumate de oră înainte de îmbarcarea în vaporaşul lat şi scund ca o copaie, care-i va plimba pe rîu. Jumate de oră în plin soare merită, dacă vrei să prinzi locurile cele mai bune – la margine, lîngă apă, nici prea în faţă, nici prea în spate. În spatele lor începe să se clădească încetul cu încetul restul grupului celor care şi-au luat bilet pentru plimbare. Toţi flutură pliantele cu Batorama în mîini. Nu le citeşte nimeni; le-au primit odată cu biletele, de la casierul etern-amabil care se coace un pic mai încolo într-o cuşcă de termopan.
E al naibii de cald. Toată turistimea s-a suit în fine în copaie. Care stă încă. De pe chei, un african cu încheieturi elegante încearcă să vîndă turiştilor din vaporaş pălării de soare. Prinde privirea cîte unuia şi-l momeşte cu Panama-urile chinezeşti. „Vin eu la tine şi-o aduc, hai că-i ieftină, e soare şi o să faci insolaţie“ – citesc în gesturile şi în lingua franca pe care o vorbeşte africanul. Încăpăţînarea şi obstinaţia cu care vrea să-şi vîndă marfa sînt de admirat. Chit că şi în tura asta nimeni nu-i cumpără nimic. Copaia cu turişti se îndepărtează încetişor de omul care rămîne ca o sculptură fină văzută din contre-jour.
Toată lumea îşi înfige în urechi căscuţele de unde vor curge explicaţiile în engleză, franceză, germană şi chineză ale unui ghid înregistrat acum cine ştie cîţi ani. Un tată deja excedat zgîlţîie un copil care s-a aplecat prea mult pe margine şi era cît pe ce să cadă în apă. În rîul surprinzător de limpede – peşti toropiţi. În privirile turiştilor – vidul.
Începe plimbarea pe sub o serie de poduri istorice, fiecare cu povestea lui, fiecare împodobit cu cîte un grup statuar, un blazon, un însemn al unei ghilde, ştiţi, ca în orice fermecător oraş european. Povestea fiecărui pod, a fiecărei clădiri de pe stînga sau dreapta malului curge în căşti. Vezi marea de capete împălărite cum se întoarce la comandă la stînga şi la dreapta. Povestea fiecărui pod e sinistră. De pe unul s-a aruncat nu ştiu ce persoană din vremuri medievale pentru că i-au fost ucişi copiii. De pe altul erau azvîrlite în apă, închise în cuşti, vrăjitoarele şi prostituatele, un altul a fost construit în cinstea unui conspirator care a înjunghiat o duzină de gentilomi la o cinstită petrecere. Toate explicaţiile astea curg cu vocea calmă şi zîmbitoare a ghidului în urechile indiferente ale cetei de foci toropite de soare, deja cu gîndul la o bere rece. Se fac poze din automatism. Cîţiva, care au stat să asculte povestea din căşti, se mai ridică pe jumătate, cu un zîmbet curios pe faţă, să vadă mai bine pe unde erau aruncate vrăjitoarele alea.
Pe mal, băştinaşii îşi văd de treabă. Puţinii care se mai opresc să se uite la vaporaş, ba chiar să facă semne amicale cu mîna sînt tot turişti. Li se răspunde aşijderea, cu toţii seamănă izbitor, e o sectă bizară de gemeni îmbrăcaţi de aceeaşi mamă. Un localnic tînăr, trezit tîrziu, iese din propria-i casă, se întinde şi cască fix în momentul în care vaporaşul călătorilor trece prin faţa lui. Omul o fi petrecut pînă dimineaţa, pare a fi extrem de mahmur şi de prost dispus, se sprijină uşor pe stativul de rufe unde îi flutură boxerii puşi la uscat şi se uită în zecile de perechi de ochi turistici, cu plictis. Lumea face poze clădirii în care stă tînărul. El se întoarce şi intră în casă.
Excursia pe rîu se apropie de final. Copaia se îndreaptă spre malul de unde a plecat. Un grup de asiatici, conduşi de o tipă voluntară care flutură un steguleţ multicolor, tropăie de nerăbdare să audă povestea îngrozitoare a podurilor din fermecătorul oraş european şi să facă multe poze. În spatele lor – eu, alt turist nasol, cu o pălărie albă cumpărată de la un african cu cele mai fine glezne.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.