Simplitate, frumuseţe şi alte asemenea

23 aprilie 2014   Societate

Sînt cîte unii care stau la oraş, dar tînjesc după sat. Ajunşi la sat, strîmbă din nas la casele cu etaj şi balustrade din inox, trofeul portocaliu al celor plecaţi să-şi rupă spinările prin cealaltă Europă. Un curent păşunist-naţionalist-religios bîntuie peste unii care nu mai contenesc cu laudele pentru „oamenii frumoşi şi simpli“. Ca să intri în categoria asta de „oameni frumoşi“, de pildă, ar trebui să-ţi faci o casă de chirpici, cu două camere, şi să te muţi cu trei copii mici în ea, în fundul unui sat. Zilele trecute a bîntuit pe Facebook o asemenea poveste exasperantă, care a adunat sute de oftaturi de admiraţie din partea locuitorilor de blocuri, care habar n-au să taie o surcică de foc.

Casa – parte a unui proiect imobiliar din care proprietarul vrea să cîştige bani (nimic anormal în asta) – e prezentată însă ca rodul unei epifanii trăite de un cuplu care stătea înainte „la vilă“ – alt vis suprem al multora. Locuinţa de chirpici – un talmeş-balmeş de stiluri şi IKEA. Interesante sînt, însă, comentariile lăcrămoase care au curs după aia.  Ah, varul simplu dat pe pereţi, şi nu o lavabilă nemţească. Ah, puţul din curte, de unde scoţi vara apa rece ca gheaţa! Ah, lemnele care trosnesc iarna în sobele nu-ştiu-cum! Greierii, busuiocul, florile. Şi multe aplauze pentru un panseu răscitat şi răsmorfolit din Brâncuşi, care zice: „Simplitatea nu este un scop în sine, dar ajungi la ea fără să vrei, pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor.“ Dovadă că n-au înţeles nimic din ce-a vrut să zică omul ăsta, care visa o Coloană a Infinitului din oţel inoxidabil. Tot printre cititorii şi admiratorii locuinţei de hobbit românesc mai era unul care se întreba serios dacă se poate face şi cu etaj! (Aici mi-a venit să pun un emoticon din acelea cu omuleţi care rîd în hohote.)

Ai zice că poporul ăsta nu s-a urbanizat niciodată. Vezi din ce în ce mai mulţi tineri răscoliţi de fibra autentică românească, care vorbesc de reîntoarceri la tradiţii şi rădăcini şi trai simplu. Păi, nu ştiu dacă s-a plecat vreodată de acolo, iar dacă s-a plecat, nu v-a plăcut ce-a ieşit. Păi, au ieşit casele din Certeze, de pildă. N-a fost bine – căci aşa-numitele monstruozităţi ridicate de bieţii oameni care nu ştiu ceva mai presus în eleganţă decît o sticlă de lichior sub formă de turn Eiffel au stricat, cică, satul autentic. Păi, de ce au plecat, atunci? Să se mai ducă la latrina puturoasă din curte? Să-şi rupă spatele tăind iarna la lemne pentru foc? Să care apă cu cobiliţele? Ăştia care şi-au făcut după capetele lor case în care cred din toată inima, fala satului şi a neamurilor, nu-s nişte oameni frumoşi? Cum naiba să-i ceri lui Ion, care-şi zice acuma Gioni, să reinterpreteze moderno-eclectic-eco chirpiciul? De unde să ştie Gioni, care munceşte de-i iese tîrnoseala pe nas, care n-a învăţat boabă din limba ţării unde s-a autoexilat, că frumoasă nu-i maşina cu care ridică praful de pe uliţele satului unde s-a născut, frumoasă nu-i casa portocalie de o mie de metri pătraţi, cu cascade artificiale prin curte, şi că frumoasă nu-i intrarea în curte, sprijinită pe patru piloni colosali, georgieni? De unde să ştie el că frumoasă e, de fapt, casa în care a crescut, din care a vrut cu disperare să scape, rămasă acum mititică şi mizeră, în umbra mîndrului său palat? Că nici n-a venit nimeni să-i înveţe pe oamenii ăştia ceva noţiuni de conservare, de integrare arhitectonică şi alte asemenea. Şi nici vreo autoritate n-a făcut nici o regulă de construit. În Bucureşti e haos, darămite la ţară. Şi atunci, vin oamenii ăştia „frumoşi“ să laude chirpiciul, ia, vatra, lîna, doina.

Simplu e frumuseţe. Ba nu e. Şi simplitatea asta devine şi mai nasoală cînd îşi ia un aer profetic, aşa. Ia uitaţi-vă în jur. E complicat, e mişto. Asfaltul e frumos. Fata de azi-dimineaţă din metrou, cu rimelul curs şi cu tricoul atîrnînd aiurea pe ea e frumoasă. Un oval albicios, al unei feţe indistincte, îndepărtîndu-se încetişor într-un Apolodor cu parasolare Hello Kitty, prinse în ventuze, e frumos de asemenea.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Mai multe