Puterea dialogului într-o lume perturbată

20 februarie 2018 Societate

Pentru a repara fisurile lumii noastre fragmentate va fi nevoie de co-laborarea mai multor actori. Dialogul este cel care face, de cele mai multe ori, deosebirea dintre cooperare și conflict, dintre progres și răsturnări dureroase de situație.

Dialogul de bună-credință – capacitatea de a vedea lumea prin ochii celorlalți, în special prin ochii celor cu care nu sîntem de acord – nu a fost niciodată mai important ca acum. Trăim într-o epocă în care Internetul și alte tehnologii ale informației și comunicațiilor au desființat barierele tradiționale și ne-au adus pe toți mai aproape unii de alții. Este însă și o epocă în care goarna naționalismului ne îndepărtează. În lipsa calmului, a con-ver-sațiilor constructive, uneori inconfortabile, despre ce fel de viitor ne dorim, intoleranța și izolaționismul amenință să anuleze secole întregi de progres.

Mizele sînt într-adevăr foarte ridicate. Raportul de Risc Global pentru 2018 al Forumului Economic Mondial (FEM) arată că o majoritate covîrșitoare de experți de pretutindeni cred că anul acesta ar putea izbucni un conflict catastrofal între marile puteri. Între timp, problemele interne ale țărilor vor continua să alimenteze suspiciunea populară conform căreia sistemul este manipulat în favoarea unor elite. Printre problemele majore se numără creșterea inegalității și declinul mobilității sociale. Potrivit FMI, inegalitatea veniturilor a crescut în toate țările cu 53%, în ultimii 30 de ani, cu precădere în economiile dezvoltate.

Epictet, filozoful stoic grec, spunea odată: „Avem două urechi și o gură, așa că putem auzi de două ori mai multe decît putem spune.“ Același principiu se aplică și dialogului, care presupune să ascultăm puncte de vedere diferite și să ne păstrăm întotdeauna mintea deschisă. Ceea ce, în 2018, înseamnă să ascultăm doleanțele populației și să lucrăm împreună pentru a găsi soluții colective. Numai răspunsurile colective vor reuși să facă față problemelor complexe cu care ne confruntăm.

Progresul global este de negîndit în afara unui dialog la care să participe toți actorii implicați. Din acest motiv, dialogul este piatra de temelie a politicii de lucru a FEM. Dincolo de munca esențială a unor organizații precum ONU, FEM a creat, la nivel mondial, un nou tip de spațiu, în care oameni de afaceri de prim rang pot sta la aceeași masă cu sindicaliști, și în care liderii lumii pot vorbi – dar, mai ales, asculta.

Dacă ne întoarcem în 1987, întîlnirea anuală a FEM de la Davos a jucat un rol-cheie în prevenirea războiului dintre Grecia și Turcia. Turgut Özal, prim-ministrul turc pe atunci, s-a întîlnit cu omologul său grec Andreas Papandreou, și cei doi au pus bazele unei relații de încredere care a contribuit la prevenirea unui conflict militar.

Anul acesta, un grup de oameni de afaceri de prim rang din Israel și din Palestina s-au întîlnit la Davos pentru a-și reînnoi angajamentul în favoarea unei soluții bi-statale și au promis să susțină consolidarea economiei palestiniene.

Mai mult, prim-ministrul grec Alexis Tsipras și Zoran Zaev, prim-ministrul fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM), au avut prima întîlnire la nivel de prim-miniștri între cele două țări din ultimii șapte ani. Împreună, ei au purtat negocieri pentru a aplana un conflict trenant, care blocase candidatura de aderare la Uniunea Europeană a FYROM. Nu în ultimul rînd, Davos a găzduit tratative diplomatice pentru încurajarea eforturilor actuale multilaterale de pacificare și reconciliere politică din Peninsula Coreeană, Venezuela, Africa Subsahariană și Somalia.

În 2018 și în următorii ani, provocările geopolitice de lungă durată vor continua, însoțite de noi bruiaje din partea lumii digitale. A Patra Revoluție Industrială și tehnologiile ei însoțitoare – inteligența artificială (IA), bioingineria ș.a.m.d. – oferă vaste oportunități de progres material și social. Ele răstoarnă însă, totodată, modelele convenționale de afaceri și proiectează posibilitățile războiului modern spre noi, înfricoșătoare, direcții.

Dilemele cu care ne confruntăm azi sînt profunde și ramificate. Ar trebui ca autovehiculele fără șofer să pună viețile pasagerilor mai presus decît pe cele ale pietonilor? Se mai poate vorbi de sferă privată într-o lume a soft-urilor de recunoaștere facială și a aplicațiilor big data? Ar trebui să poată breveta companiile genele umane pe care au reușit să le izoleze? Să i se permită IA să ia decizii pe cîmpul de luptă?

Nici uneia dintre aceste întrebări nu i se poate da un răspuns, în lipsa unui dialog chibzuit și deschis între categorii sociale dintre cele mai diverse. Ar trebuie ca liderii companiilor tehnologice, start-up-urilor, organizațiilor internaționale, lumii academice și societății civile să elaboreze, împreună cu legislatori și cu factori de decizie politică, măsuri care să limiteze riscurile noilor tehnologii fără să îngrădească inovația.

Centrul FEM pentru a Patra Revoluție Industrială din San Francisco a fost înființat în 2016 pentru a facilita acest tip de dialog. Și deja a reunit o serie de actori cu scopul de a elabora strategii care să răspundă problemelor ridicate de IA și de învățarea automată (machine learning), de Internetul obiectelor (Internet of Things), de comerțul digital și fluxurile de date transfrontaliere, de dronele civile și de tehnologiile blockchain.

Lumea are doar de cîștigat de pe urma acestui tip de dialog cooperant. Mulți oameni își vor dori să se întoarcă la lumea, presupus mai simplă, din trecut. Dar replierea înăuntrul propriilor culturi, națiuni, industrii și organizații nu este un răspuns. E, de fapt, chiar o parte a problemei. Spre binele viitorului nostru comun, trebuie să recunoaștem puterea dialogului.

Klaus Schwab, fondator și director executiv al Forumului Economic Mondial, este autorul volumului The Fourth Industrial Revolution.

traducere de Matei PLEŞU