Psihotronicele, Soros şi nazistul

„Cei care au ieșit la de­mon­stra­ții contra OUG 13 au primit, fiecare, cîte 100 de lei, plus extra pentru animalele de companie“, „în spatele mitingurilor de protest stă Soros“, „oamenii de la proteste sînt manipulați psihotronic“, „lovitura de stat e în plină desfășurare“, „un jandarm a fost bătut de iohanniști“, „violențe extreme în fața Guvernului, tehnocrații și fanii lor fac circ la Guvern.“

Derapaje majore de presă au avut loc săptămînile astea în România, odată cu protestele, cele mai mari din istoria țării, îndreptate contra deciziei Guvernului de a promulga OUG 13, ordonanță prin care se urmărea dezincriminarea abuzului în serviciu.

Odată cu protestele a sute de mii de oameni care au avut loc săptămînile acestea în România, într-un context politic sensibil, am avut de-a face cu dezinformări masive propagate de diverse posturi de televiziune, dar și de site-uri de informații. Deși nu putem vorbi despre un fenomen nou în România – străinătatea ne-a luat în colimator în urmă cu cîteva luni, odată cu cazul Ovidiu Drobotă, tînărul orădean al cărui nume este asociat cu site-ul EndingTheFed.com, site care a propagat știri false în timpul campaniei prezidențiale din SUA –, dezbaterea asupra fake news s-a intensificat odată cu derapajele informaționale din această perioadă. Care sînt mecanismele de propagare și, mai ales, care au fost efectele fake news asupra societății din România?

Fake sau false

Dezinformarea în presă este o boală veche. Mai nou a primit eticheta de ­fake news, care ar trebui delimitată de false news și de yellow journalism, acel jurnalism de senzație chitit pe audiență și pe știri neverificate. Probabil că, în cazul ­fake news, o traducere mai elocventă pentru înțelegerea nuanțelor ar fi „știre contrafăcută“, nuanța referindu-se la faptul că o știre fake devine un instrument de manipulare a maselor, ceea ce este mult mai grav decît o știre falsă care poate fi generată de incompetență, lipsa de verificare a surselor sau dorința de audiență.

Perversitatea unei știri contrafăcute se bazează, în principal, pe emotivitate. Se construiesc scenarii tendențioase care vizează mai ales oameni care nu au exercițiul informării. Care nu au timp să verifice o știre și care iau de bun primul lucru care ori le confirmă propriile teorii, ori le stîrnește apetitul pentru teoriile conspirației. Știrile contrafăcute apar mai ales în contexte cu miză politică puternică sau în contexte unde emoția primează. Să nu uităm că, în siajul tragediei de la Colectiv, apăruseră știri prin care se spunea că numărul victimelor a fost mult mai mare, dar că Guvernul a ascuns cadavrele.

Revenind în zilele noastre, una dintre primele și cea mai răspîndită știre contrafăcută a fost cea vehiculată încă din prima seară de mitinguri: „Oamenii care au ieșit la proteste au fost plătiți“. S-a aruncat astfel pisica în grădini oculte, pentru a se muta focusul de la motivul real al ieșirii oamenilor în stradă, protestul contra OUG 13 devenind astfel o schemă a omului de afaceri George Soros de a pune mîna pe putere. Victimele acestei dezinformări nici nu s-au mai gîndit la realitatea politică a momentului, ci au căzut direct pe panta conspirației.

În afară de social media și de site-uri care lansau o știre fie și doar pentru cîteva ore, ca mai apoi să dispară, nu înainte de a lăsa urme, cele mai contestate canale mass-media tradiționale din România, acuzate de societatea civilă pentru propagarea știrilor contrafăcute, au fost posturile TV Antena 3 și România TV.

Derapajele acuzate au fost semnalate în primul rînd de societatea civilă și de jurnaliști, iar CNA-ul, instituția în măsură să monitorizeze și să sancționeze derapajele, a acționat extrem de tîrziu și doar la presiunea străzii și a societății civile – opt organizații neguvernamentale de media și drepturile omului solicitînd autorităților verificarea activității CNA „cu scopul readucerii instituției în slujba interesului public“. Apelul a fost lansat din cauza „derapajelor inacceptabile identificate la posturile Antena 3 și România TV“.

Înainte de intervenția CNA, derapajele au fost semnalate chiar de către jurnaliști. Pe 18 ianuarie, site-ul HotNews titra: „România TV a transmis imagini de la protestele din Capitală, pe care le-a ilustrat cu două burtiere: «Apărătorii dosarelor măsluite protestează acum» și «Susținătorii lui Kövesi, în stradă: cine a dat ordinul». În plus, reporterul RTV a relatat că sînt circa 1000-1500 de persoane în stradă și că echipa televiziunii a fost agresată de protestatari.“

Pe paginademedia.ro, Iulia Bunea nota: „«Iohannis cere de la Guvern lege pentru amnistie și grațiere», a titrat România TV, pe burtieră, la scurt timp după ce președintele a deschis ședința de Guvern de astăzi. Ce s-a discutat de fapt? A cerut președintele o lege, așa cum a titrat postul controlat de Sebastian Ghiță? Altfel au stat lucrurile: Klaus Iohannis a deschis azi ședința de Guvern, spunînd că premierul s-a angajat să nu bage peste noapte pe ordinea de zi ordonanțele legate de grațiere și de modificarea codurilor penale. Klaus Iohannis: «Premierul mi-a spus că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste chestiuni (ordonanța de grațiere și cea de modificare a codurilor penale – n.r.). Subliniez și sper să fiu în asentimentul premierului, s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nici o ședinţă de guvern.» Burtierele România TV lasă însă să se înțeleagă că președintele a cerut o lege a grațierii: «Iohannis bate cu pumnul în masă la Guvern pentru legea grațierii», a fost un alt titlu.“

Tot pe paginademedia.ro, Petrișor Obae observa, la 3 februarie: „Imagini violente, cu incendii, scutieri și mascați, au fost publicate pe Facebook de România TV, ca ilustrare la textul: «Război în România». În prima imagine, un om de la forțele de ordine, cu mască de gaze, fuge de o zonă în flăcări. A doua imagine surprinde un moment violent, o altercație între forțele de ordine și alți trei indivizi. Nici una dintre fotografii nu are legătură cu România. Ulterior, postarea a fost ștearsă de pe contul România TV.“

Psihotronicele, Soros și nazistul

Care sînt, însă, efectele unei știri contrafăcute – chiar dacă ulterior acestea sînt șterse de pe site-urile care le lansează sau chiar dacă sînt, cumva, retractate?

Dacă protestatarii din Piața Victoriei, cei care cereau abrogarea ordonanței, au contracarat prin umor efectele fake-news-urilor care îi etichetau drept „manipulați psihotronic“ sau plătiți din banii lui George Soros, care a fost impactul acestor manipulări asupra susținătorilor Guvernului, via PSD?

Protestele de la Cotroceni au început pe 5 februarie. Și, zilnic, paralele cu demonstrațiile din fața Parlamentului, cîteva sute, uneori și peste două mii de oameni s-au strîns în fața Palatului Cotroceni într-o non-contramanifestație – de vreme ce, oficial, liderul PSD, Liviu Dragnea, a negat faptul că partidul ar avea ceva de-a face cu cei care cer demisia președintelui.

Ce înțeleseseră aceștia din context? Cîteva declarații ale protestatarilor care cereau demisia președintelui Iohannis: „Sute de mii de oameni care cer demisia Guvernului sînt, de fapt, manipulați de forțe oculte. Mergeți în Piața Victoriei și veți vedea mașini care fac din asta… psihotronică. Le-am văzut cu ochii mei. Influențează masele prin unde magnetice de 7 wați.“

„Oamenii de la Guvern sînt plătiți de Iohannis.“ „Iohannis ne dezbină, ne rupe țara în două, trebuie să plece.“ „PSD-ul a cîștigat alegerile cu un program. De ce să nu-l lăsăm să-și facă treaba? Trebuie să se respecte votul poporului.“ Cît despre președintele Iohannis, o doamnă spunea că „nu este român, pentru că e nazist, pentru că este neamț. Și e plătit din fondurile alea care ne distrug țara.“

Întrebați de unde se informează, majoritatea spuneau: „Avem informații de la televizor!“, declarînd totodată că cele mai urmărite canale de TV sînt Antena 3 și România TV, cele două posturi sancționate ulterior de CNA pentru dezinformare și derapaje de presă. Efectul dezinformării însă este unul de cercuri concentrice: întrebînd un manifestant care cerea demisia președintelui Iohannis dacă a auzit că postul său prefereat, cel de la care își ia informațiile, a fost amendat de CNA pentru dezinformare, acesta a declarat că este convins că amenda e și ea o manipulare politică a președintelui țării, care nu vrea să lase Guvernul să-și facă treaba. Cu alte cuvinte, odată ce lansezi o știre contrafăcută, nu prea mai contează amenzile și sancțiunile pe care le primești. Obiectivul este atins, iar în cazul în care ai o audiență mare și constantă, nici credibilitatea nu îți este afectată.

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Foto: Andrei Ivan