Prin ochii celorlalţi
„Taică-tu a primit de pomană un covrig în piaţă“ – îmi spune maică-mea agitată, jumate rîzînd, jumate nu. Citeam în ochii ei o aşteptare înfrigurată a unei reacţii din partea mea. Tata era de faţă şi zîmbea. „Adică cum?“ zic. „Păi“, începe vijelios maică-mea, arzînd să spună mai multe cuvinte dintr-o suflare, „păi, îl lăsasem cum îl las eu de obicei la piaţă, într-un colţ mai liniştit, să nu ne mai amestecăm amîndoi în toată aglomeraţia aia, şi m-am dus să cumpăr repede ce aveam nevoie. Nişte roşii, ardei, ce-mi mai trebuia la supă. Şi cînd mă întorc, îl găsesc cu un covrig în mînă. Ei, ţi s-a făcut foame – i-am zis – hai că am terminat. Nu, dragă“, se întoarse iar spre mine maică-mea, „nu i se făcuse foame, nu-şi cumpărase covrig, îl primise de pomană!“ Şi-a terminat triumfătoare partea de povestire şi, într-un gest firesc, de predare a naraţiunii – exersat pînă la perfecţiune în 40 de ani de căsnicie –, a făcut un semn către taică-miu să continue povestea.
Ăsta rîdea. „Cum adică?“ mă întorc acum spre el. „Uite-aşa“, zice zîmbind. „Mă lăsase maică-ta lîngă căruciorul de piaţă şau şi ei unul, din acelea în carouri roşii, cum au toţi moşiiţ, eu stăteam cu mîinile împreunate aşa, în faţă (îmi arată), şi mă uitam în jos şi mă gîndeam la vocale.“ „La ceee?“ zic. „La vocale, dragă, am de scris ceva.“ „Aşa“, zic, „bine, şi?“ „Şi se apropie de mine o cucoană şi-mi întinde un covrig. N-am vrut eu să-l iau, dar mi l-a îndesat în mînă şi mi-a zis: «Ei, hai, ia-l şi zi bogdaproste!»“ „Şi ai zis?“ întreb prosteşte, în timp ce mă gîlgîie rîsul. „Normal“, zice tata la fel de amuzat.
„Păi, cu ce era îmbrăcat, domnule?“ m-am întors eu spre mama, cu prima întrebare care mi s-a ivit în cap. „Arăta a cerşetor, a om sărman?“ „Cum să arate a cerşetor, dragă? Ce, îl îmbrac în zdrenţe?“ De aici, toată istoria noastră risca să intre într-o învălmăşeală de replici de scenetă proastă de Revelion. „Nu“, zic, „dar de ce să-ţi dea covrig?“ mă întorc eu iarăşi către taică-miu. „M-or fi văzut aşa moş şda, a îmbătrînit, are părul argintiuţ, amărît, cu ochii în pămînt, cu căruciorul ăsta gol lîngă mine, i s-o fi făcut milă“, spune taică-miu, încercînd o explicaţie. „Păi, bine, şi tu de ce îl laşi ca pe un obiect la marginea pieţei?“ mă înfurii eu pe maică-mea. Obiectul înţelept începe să rîdă şi mai tare. În mine se învălmăşea o milă teribilă. Am dat bani şi covrigi multor sărmani, iar în capul meu nu încăpea ideea că unul dintre ai mei putea fi văzut aşa de altcineva.
Mi-am amintit apoi uşoara iritare care m-a cuprins acum ceva timp, cînd o doamnă, la supermarket, m-a confundat cu una dintre vînzătoare. Femeia în vîrstă mă rugase să-i spun ce preţ are un anume fel de brînză din frigiderele alea mari de la lactate. I-am zis, plină de amabilitate. Apoi, m-a întrebat dacă avem lapte Napolact. „Habar n-am“, zic, nedumerită încă. „Păi, voi ştiţi ce vindeţi?!“ s-a oţărît baba la mine. „Mamaie, io nu lucrez aici“, mi-a venit să-i zic, rănită în nici eu nu ştiu ce, pentru că a vinde în magazin e o slujbă onorabilă, la fel ca oricare alta. Numai că, luat repede, nu-ţi pică bine. Status-ul social pe care ţi l-ai croşetat în cap se clatină şi reacţionezi cînd percepţia publică pare a nu-i fi pe măsură. Eşti prins pe picior greşit, precum nuntaşul ferchezuit care e luat drept chelner.
Şi exemplele inverse sînt drăguţe. Zilele trecute au venit la Radio nişte oameni, să promoveze o acţiune care comemorează o sută de ani de la Primul Război Mondial. Vreo şase figuranţi, erau îmbrăcaţi în uniforme de soldat de la 1914. Erau conduşi de un caporal rotund, cu mustaţă à la Franz Josef. Mi-au dat ceremonios, bătînd din călcîie, plicul cu invitaţia la eveniment. Doamna care face curat a fost atît de impresionată de bieţii soldaţi că mi-a şoptit la ureche: „Auzi, mamă, hai să le dăm nişte apă.“ Pentru ea, figuranţii noştri erau bravi soldaţi adevăraţi. Ăia şi-au bombat piepturile şi au intrat în joc. Arătau, deodată, trecuţi prin gloanţe şi curajoase fapte ostăşeşti. Căci, prin ochii celorlalţi, mai trăim o dată.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.