Precum mîrtanii eram la grătar

26 iulie 2017   Societate

Știu că ați văzut de multe ori asta: pisici, cîini, găini, rațe, capre adunate în jurul fleicilor de pe grătar. Băi, să vă spun eu, cred că unii se-ndopaseră în seara zilei de 14 iulie în hotel, cu te miri ce, ori de pe tichet, ori din frigider, cu ce luaseră de la magazin, cu ce le dăduse voie voucher-ul de vacanță, sau, de ce nu, cu te miri ce somon le oferise ­vreun lux, dar toți, toți se-nvîrteau în jurul grătarului. Nu, nu era ziua Franţei de vină, ci un comersant care băgase, pe la cinci după-amiază, jar pe grătar la Prichindel, în satul de vacanţă de la Neptun. Erau frați mici, cîrnaţi, ceafă, ciolan afumat, șuncă, legume, cartofi. Ruinase orice opoziție. Mirosul de sînge, de viață primară – amor-alcool-grătar – se trezise în turiști. Stăteau în slip și șlapi, cu sexele la înaintare, cu gurile căscate, mirosul le luase mințile. Coada era lungă și-ntărîtată. Și se lua, frate! Nu se oprea nimeni! Lua și mici, și de aia, și de aia. Ce diabet! Ce lingoare! Ce vou­cher! Fericirea cărnii. Nenorocitul de grătar prăduia la subconștient, învinsese soarele care arsese pielea, mergea adînc în stomac, în vintre, în nefoame. Nu e basm. E grătar cu de toate. Nici un Daniel Patriarh nu ar fi rezistat să tragă cu ochiul și să zică un „Doamne, iartă-mă!“. Nici o Merkel n-ar fi zis nu degețelelor să se bage-n grăsime. Era vară, era prăpăd. Chiori, tălîmbi, grase, dietetice, panarame, fitzoși, mumu și țugu-ți, toți beleau fasolea la grătar. Stăteau ca la panaramă. Unii se-ndopau și mulți tînjeau, își topeau ochii. Bă, ce namilă de zeu era ăsta, grătarul! Te-ngroapă, dar rămîi fericit, cu gîtlejul plin de porcul dumnezeiesc. Așa s-a născut lumea, oameni buni, din grătar! Nu din mare și cer. Înainte de împreunări, a fost grătarul. Ademenitor, curvă, ăla a stîrnit femeia și bărbatul să iasă din rai, după miros, și cînd puradelul s a ridicat în picioare prima oară, grătar căuta! Băi, fraților, cinste comersantului din buza Prichindelului din Neptun! A dracului vită încălțață, m-a îngrășat roată și mi-a arătat cîtă conștiință sînt, cît un maț plin de porcării. Am topit două beri peste, draft țigănesc în pahar de plastic, și, gata, m-am dus la tiribombe. Roata mare și umbreluțe, de mi s-au întors lumile și mațele cu cracii-n sus.

Mai multe