Pokemon sau Ouă Kinder?

Este o întrebare care mă bîntuie. Pokemonul e gratis, scoate copilul în parc, în grădinile altora. Oul Kinder costă, ține copilul pe loc. Pokemonul e virtual, Oul Kinder e pipăibil. Poke e divers, infinit acum. Oul Kinder e divers azi, este mîine, dar nu are simultaneitate. Pokemonul nu are nevoie de spațiu în casă, Oul Kinder, da. Poke e în telefon, oul este anexă. Poke este alături de GPS, oul este static, singur. Poke e cu prieteni, oul este de spart în singurătate. Poke te aruncă în luptă, oul te ține calm. Poke te face să uiți de mîncare, oul îți face foame. Cu Poke dormi la cap, pe pernă, Oul Kinder murdărește și e nevoie de Ariel sau Dero, depinde de segmentul de piață. Poke poate fi hăcuit, oul – furat, dar cine are așa mult chef să fure un ou? Oare o să cadă nervos oul? Oare va spune: e un moment Poke? Eu sînt veșnicia. N-are oul tupeul ăsta. Poke poate fi îmbrăcat, oul, nu. Poke ți-e dat, alegi, oul trebuie construit. Poke face timpul ca nebunul, cu oul pierzi timpul.