Paradisul pe pămînt? Yeah, right!

1 septembrie 2005   Societate

jurnal de vacanţă din Insulele Maldive Duminică, 15 august "Nu mai sînt locuri unul lîngă altul, numai în faţă şi în spate", ne-a spus tipa de la ghişeu şi într-adevăr nu mai aveau cum să fie, dată fiind structura cam stupidă a avionului nostru, cu trei rînduri de scaune a cîte trei scaune pe rînd, ce transportă în general cupluri spre destinaţii ca Insulele Maldive. Aşa că pentru 11 ore, am stat la fereastră lîngă un cuplu care pleca în luna de miere. Aaa, ce drăguţ, felicitări! Erau amîndoi posomorîţi însă, e din cauza mahmurelii - mi-a explicat ea - ieri am avut nunta - îi privesc cu neîncredere - ea s-a distrat aşa de bine că nu-şi mai aminteşte chiar totul, doar dimineaţa şi-a văzut rochia toată neagră, ceea ce însemna că plouase - şi plouase de fapt - ceea ce e normal pentru o ţară ca Anglia. Hm. După primele trei ore, am început să-mi fac griji dacă bebeluşul, care nu mai tace, n-o fi cumva bolnav deja, dacă nu mă vor găsi ţurţure de la aerul condiţionat, dacă nu voi face cumva tromboză venoasă profundă etc. Deşi englezii sînt în general prietenoşi, ăştia doi sînt tot bosumflaţi, nu vor să jucăm nici cărţi, nici connect four , nu vor Toblerone, nimic. La 350 de persoane, 150 trebuie să fie cupluri separate, unul pe scaunul din faţa celuilalt. Este şi cazul lui Robert şi al meu. Brusc, ea răstoarnă paharul de gin tonic pe mine, se sperie şi îşi cere scuze disperate, deşi o asigur că nu-i nimic, nu-i nimic, dar trebuie să se simtă atît de vinovată, că începe să plîngă în hohote şi se prăbuşeşte în braţele lui... Excelent. Mă simt îngrozitor acum, nu repară cu nimic lucrurile. O înjur în gînd pe cea de la ghişeul de bilete şi, pentru următoarele 7 ore, citesc din cartea lui Jeffrey Eugenides, Middlesex , şi mă uit pe geam la fabuloasele terenuri petroliere din Iran, iluminate ca Las Vegas-ul, şi unele chiar în flăcări, la luminile splendidului Dubai, la deşertul întunecat şi adorm în aburii de gin. Marţi, 17 august All inclusive este o invenţie deşteaptă prin care băieţii pot să-ţi bage pe gît toate prostiile contrafăcute, în loc de original. Dar nu vreau rom local şi cola făcută din sirop şi apă de la robinet, vreau Bacardi şi Coca-Cola, vă rog. Ne pare rău, dar Bacardi şi Coca-Cola nu sînt all inclusive, trebuie să plătiţi pentru ele. Fantastic, trebuie să plăteşti de două ori pentru aceeaşi băutură şi, culmea, 90% dintre turişti, inclusiv noi, cred că all inclusive este cea mai bună alegere pentru orice vacanţă. Miercuri, 18 august Partenerul de golf al lui Robert este un german care seamănă cu Daniel Barenboim - crede Robert - deşi mie mi se părea că seamănă cu Marian Vanghelie. (Aşa îmi dau seama că Barenboim seamănă cu Vanghelie.) Astăzi poartă un tricou pe care scrie Culture goes public, motivul începerii unei interesante conversaţii. În timp ce ei se chinuie cu par-ul perfect, partenera lui germană şi eu stăm la umbră şi le traducem, din cînd în cînd, dintr-o carte, în franceză, despre viaţa localnicilor în Maldive. Amîndoi sînt scriitori. S-au întîlnit acum două săptămîni la un simpozion (probabil cel de la care el are tricoul) şi el a invitat-o pe loc într-o vacanţă de două săptămîni în Maldive, deşi ea e mult mai tînără şi destul de mult mai înaltă decît el. Ce v-ar trece prin cap? Cumva că Germania trebuie să fie ţara în care scriitorii îşi permit să invite scriitoarele în vacanţe pe o insulă de 900/600 de metri din mijlocul Oceanului Indian? Pentru că asta este Vilamendhoo, o insuliţă dintre cele peste 1.100 de insuliţe din Maldive (vezi foto). Diferenţa este că e o insulă privată, în care au acces doar invitaţii hotelului de 143 de căsuţe de-a lungul plajei. Nici un localnic aşadar, doar peste 400 de staff , mult prea mulţi pentru numărul turiştilor, dar ăsta este specificul serviciilor în orice ţară săracă. Le traducem despre locuitori, că au limba lor proprie, că sînt musulmani şi orice altă religie este ilegală în Maldive, că au fost cuceriţi de portughezi într-o vreme, că este ilegal să aduci în ţară alcool, carne de porc, materiale porno, materiale de idolatrie, religie, veneraţie etc., cîini (?!). Foarte interesant, sîntem toţi patru de acord: poporul indigen al maldeezilor se numeşte Giravaaru, un nume care nu se ştie sigur cum a apărut: de la insula Gira, care se eroda în fiecare zi de la apă, sau de la verbul gira, care înseamnă a eroda? Robert poartă basca de golf, tricou şi pantaloni de golf şi sandale, cu toate că şi-a adus două perechi de pantofi Church's de golf, unii de iarbă şi alţii de nisip, şi chiar şi setul complet de crose. Domnul Müller poartă pantaloni scurţi şi tricoul de scriitor, e desculţ şi joacă folosind crosele lui Robert. Amîndoi sînt dezamăgiţi de calitatea terenului (nici nu e un teren de golf, de fapt) şi amîndoi sînt sub orice critică la scor. Dar ce altceva să faci pe o insulă de cîteva sute de metri toată?! Joi, 19 august De dimineaţă mi-am pierdut ceasul, aşa că astăzi am fost toată ziua cu fundu-n sus. Pe la ora 6, după ce i-am alertat pe toţi (recepţia, băiatul care se ocupă de camera noastră, spălătoria, grădinarii), l-am găsit în coşul de banane (?!!!), deci acum sînt OK. Dar ce poţi să faci la 37

Mai multe