Omul este relaţii

Dacă tu nu stabileşti o relaţie, nu eşti om. Oricît mi s-ar bate capul că nu stabileşti relaţii în mall-uri, ori supermarketuri, ştiu că nu este adevărat. Nu vorbesc despre faptul simplu că mall-ul şi supermarketul sînt în cădere liberă şi că ultima invenţie a lor este produsul cică neaoş îmbrăcat în etichete cît mai tradiţionale. Nu vorbesc despre trişul făcut prin buticăreaşla mică de cartier, de adusul mărfurilor acasă, toate astea ţin de presiunea pe care nevoia noastră de relaţii individuale o impune. Avem sentimente.

Am văzut ieri o supermaşină cu o superfemeie în ea. Ultimii ochelari din ultima modă şi un adevăr fundamental: se juca în aşteptarea ei cu marţafoiul de la cheie. Se juca. Avea nevoie să relaţioneze în carcasa ei uimitoare, uluitoare. Într-un Mega din ăsta, un bărbat dur, marfă, piept, antricot, 3000 de euro pantofii, alegea un măr verde. Veţi spune: şi ce dacă? Alegea din nenumăratele mere verzi la fel, din Tanzania, Nenumita sau Franţa, alegea un măr verde. Ideea în sine de alegere înseamnă că omul stabilea în mintea lui relaţia cu merele verzi de altădată, cu tabieturile rosului de mere, cu vreo plăcintă de mere verzi, cu vreo mamă-femeie de măr verde. Alegea! Şi trebuie să vă spun că, după ce a tot rotit merele la fel, a ales trei mere verzi la fel şi un măr roşu, din ăla ieftin! Sinapsele nu l-au lăsat în pace. A ales! Să vorbesc şi de alte astfel de scene în care contemporanul vrea să personalizeze ce-şi doreşte? V-aţi tras copil, imposibil să n-o fi făcut pînă acum, dar nu e timpul pierdut. Cînd vrei pentru copil totul, vrei, de fapt, o serie de experienţe verificate de alţii. Asta vrei. Pamperşi, doctori, grădiniţe. Asta vrei. Cînd vrei o maşină, nu te duci ca boul: vreau maşina asta. Mergi pe pile, recomandări, interese, bani, tot tacîmul. O dată că nu vrei să eşuezi lamentabil şi doi pentru că vrei să te lauzi. Tu intri într-o gaşcă prin alegerea ta, nu fugi în pădure cu un Lexus, nu, intri în categoria lexusiştilor. Asta-i viaţa! Am descoperit asta ieri cînd o gagică se juca cu marţafoiul de la cheie. Îl motolea, îl iubea, îl trosnea.