Nu mai merge ca-nainte: nonşalanţă austriacă!

Gerhart Holzinger, 69 de ani, cu un an înainte de pensie, își aranjează discret ochelarii. Blana albă, elegantă, de hermelină, contrastează cu movul gulerului robei de președinte al Curții Constituționale din Austria. Se aude doar zgomotul aparatelor de fotografiat. Președintele citește cu voce înceată decizia. Cea mai dificilă, dintr-o istorie aproape centenară. Televiziunile austriece își umplu burtierele. ORF-ul, fiind de post de stat, transmite live.

O glumă amară

Întrebat dacă există o anumită nonșa­lan­ță tipic austriacă în aplicarea legilor, președintele federal Heinz Fischer, 77 de ani, social-democrat ales pe 25 aprilie 2004, reales în 2010, aflat pînă vineri, 8 iulie 2016, în funcție, declara cotidianului Die Presse: „Nu degeaba există gluma amară că în Germania tot ce nu e permis e interzis, în Anglia tot ce nu e interzis e permis, iar în Austria tot ce e interzis e permis“.

Ce s-a întîmplat?

Nici Austria nu mai e în stare să numere corect voturile? Chiar așa?! Funcționărimea austriacă, voted out of office?! „Nimeni nu știe dacă au fost manipulări“, e de părere Norbert Hofer, perdantul la o diferență de 30.863 de voturi. „Mda… istoric, e cu siguranță o situație nouă“, crede Van der Bellen și se grăbește să adauge: „Sînt perfect sănătos… se aud tot felul de răutăți, cum că aș avea cancer, că aș fi pe moarte…“ (ambele citate din cotidianul vienez Kurier)

Hotărîrea Curții a fost citită în ședință publică pe 1 iulie 2016, în prezența a sute de jurnaliști. Cei 14 judecători ai Curții Constituționale au admis contestația depusă de Heinz-Christian Strache, președintele Partidului Libertății (FPÖ), prin avocatul Dieter Böhmdorfer, versus autoritatea electorală federală (Bundeswahlbehörde) din subordinea Ministerului de Interne vienez: rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale federale, desfășurat în 22 mai 2016, atunci cînd austriecii credeau că și-au ales cel de-al treisprezecelea președinte federal pentru un mandat de șase ani în persoana profesorului univ. dr. Alexander Van der Bellen, se anulează!

Curtea Constituțională a precizat că nu e vorba despre falsificarea sau manipularea alegerilor. Ceea ce nici nu ar fi fost de competența ei să judece. Pînă la noile alegeri, care vor avea loc probabil în septembrie 2016, Austria va fi condusă temporar de un colectiv format din cei trei președinți ai Nationalrat-ului (parlamentul federal), printre care se află și candidatul Norbert Hofer. Perdantul din 22.05.2016 devine astfel președinte interimar al Austriei și rămîne și candidat. Posibil conflict de interese? Probabil, nu.

Un caz unic în istoria Austriei?

Parțial, da. Analiza practicii electorale, zdrobitoare, crede însuși Heinz Fischer. Din opt președinţi federali, cinci s-au stins în timpul mandatului. Astfel, Parlamentul a mai condus Austria, chiar pentru mai multe luni. Nu este o stare de necesitate națională și nici nu se poate vorbi despre un vacuum de putere.

Ciuca bătăilor

Jurisprudența Curții a învins. Des­fă­șu­rarea administrativă a balotajului a fost sancționată deoarece art. 60 al Con­sti­tuției care obligă la protejarea absolută a libertății și secretului votului a fost încălcat. Legea constituțională a alegerii președintelui federal, paragraful privind procedura de numărare a voturilor, nu a fost respectată.

Abaterile observatorilor voluntari, întoarse pe toate fețele. Rolul comisiilor electorale, sub lupă! Curtea Constituțională precizează că dovada influențării votului prin eventuala manipulare a rezultatelor nici nu e necesară. Încrederea populației în aplicarea riguroasă a legii fiind în joc. Vizate au fost mai mult decît dublul voturilor care au făcut diferența între cîștigător și învins.

„Das hamma scho’ immer so g’macht“ – asta facem dintotdeauna așa

Avocatului Böhmdorfer i-a reușit să dovedească faptul că nici funcționarii austrieci, proverbiali pentru sîrguință și seriozitate, nu mai sînt ce probabil au fost odată. Funcționarii care, de pe vremea lui Franz Josef ,slujesc, folosind explicații la cheie: „Das hamma noch nie g’macht“ – asta n-am mai făcut vreodată; „Das hamma scho’ immer so g’macht“ – asta facem dintotdeauna așa; „Da könnt’a jeder kommen“ – fiecare ar putea încerca… (să ne învețe).

Proba imediată
(prima-facie) s-a impus dictatului rezultatului!

Curtea Constituțională a constatat, după audierea a sute de martori și administrarea probelor, că alegerile s-au desfășurat cu încălcarea legii și astfel s‑au creat, printr-o multitudine de abateri de ordin formal în ceea ce privește deschiderea plicurilor cu sutele de mii de voturi, trimise prin corespondență, premisele eventuale ale fraudării alegerilor.

Decizia recunoaște vina organizatorică a statului, implică răspunderea administrativă, penală și patrimonială directă a funcționarilor, a fost dată în sensul practicii stricte, existînd precedente, cel mai cunoscut din 1927, în care însuși Hans Kelsen, părintele Constituției austriece, a pledat în fața aceleiași instanțe și a obținut anularea parțială a alegerilor într-un sector al capitalei austriece. Curtea Constituțională a Austriei este formată din cinci profesori universitari de drept, patru juriști, trei avocați, un procuror și un expert administrativ cu studii juridice. Opt din cei paisprezece membri au fost propuși de către partidul social-democrat SPÖ, aflat la putere.

Contestația admisă, alegerile reluate,
partidul frecventabil

Partidului petentului, condus cîndva de controversatul Jörg Haider, formațiune parlamentară populistă, aflată de luni bune în fruntea sondajelor de opinie la nivel federal în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, cu aproximativ 40% din preferințele electoratului, îi reușește astfel să devină un soi de campion al democrației.

Norbert Hofer

A pierdut alegerile în mai 2016. Le va cîștiga în septembrie? Norbert Hofer, 45 de ani, căsătorit, un copil, inginer de aviație, cavaler al ordinului european „Sfîntul Gheorghe“ al Casei de Habsburg-Lothringen, e din 2006 deputat, vicepreședinte al partidului și membru în conducerea parlamentului federal.

Voting away

Avocatul Böhmdorfer privește îngîndurat. Deasupra chipului său se poate citi, pe peretele Curții Constituționale: „Dreptul izvorăște de la popor“… Ceea ce au reușit marile migrații ale anului trecut să disloce a desăvărșit Curtea la cererea gîndită de Böhmdorfer: „Federalismul ar trebui să fie adaptat secolului 21! (…) Bineînțeles că președintele federal nu ar trebui sa se implice în tumultul politic“, crede președintele Fischer, aflat în ultimele zile de mandat. Un nou președinte notar? O iluzie. Austriecii sînt temători, Hofer și Strache nu exclud un referendum în chestiuni pendinte precum Öxit, posibila variantă austriacă a Brexit-ului, ministrul de Externe Sebastian Kurz, ÖVP (partidul popular), „pune gaz pe foc“ vorbind de așa-zise soluții de a-i bloca pe imigranți în insulele din Mediterana și se pregătește pentru a-i face față chiar și cancelarului social-democrat, managerul roșu Christian Kern. Lupta e inegală. Timpul parcă nu mai are răbdare. O butadă aflată de la jurnaliștii vienezi și atribuită influentului prefect al landului Niederösterreich (Austria Inferioară) Erwin Pröll, din partea ÖVP, un soi de mentor al ministrului de Externe, zice: „Kern bleibt kurz“, adică Kern (cancelarul) nu va rămîne mult timp la putere (kurz înseamnă scurt în limba germană)

Turiștii plătitori, refugiații sirieni și Grupul V4

Unde mai pui că și statele grupului de la Grupului de la Visegrád (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) privesc cu ochii lui Argus spre Viena, taxîndu-i bineînțeles aparenta nehotărîre. Iar disonanța de ultim moment dintre ministrul de Interne (ÖVP) și cancelar în privinţa eventualei solicitări către OSCE de a trimite observatori la alegerile prezidențiale din toamnă, face ca strălucirea Vienei să nu mai fie cea de altădată. 

„Tema migrației e astăzi cea mai dificilă și e atît de greu să găsești în Europa răspunsurile potrivite“, adaugă ­Heinz Fischer, în interviul din Die Presse. „În Austria nu doar turiștii plătitori sînt bineveniți, ci și refugiații sirieni“, se putea citi pe un afiș uriaș atîrnat de clădirea teatrului Josefstadt, aflat în elegantul sector 8 al Vienei. Norbert Hofer e citat cu afirmația că gardul antiimigranți maghiar este pe placul său, e necesar și pentru Austria, fiind mai mult decît o plasă metalică. Iată causa prima și, astfel, cîștigul statului de drept în Austria nu mai e chiar așa de sigur, precum îl vede revista Der Spiegel în cel mai recent număr al său.

Alex Todericiu este analist politic, inițiator al www.export-club.ro.

Foto: adevarul.ro