Nostradamus, poet dadaist

30 iunie 2010   Societate

Cu regularitatea puseelor de febră, primim zilnic, la ora 17,00 şi nu numai, mostre din „Apocalipsa după Vasile“. Motorul în trei timpi „ştiri (?!)-meteo-sport“ funcţionează mai abitir decît franţuzescul „métro-boulot-dodo“, împăienjenindu-ne ochii şi aşa injectaţi cu fantasma derizoriului cotidian. Cum nici o minune valahă nu durează decît cel mult trei zile, toate bombele mediatice încep să fîsîie pînă se atrofiază ca un balon fleşcăit, precum muntele care s-a scremut de-a născut un amărît de şoricel. Urmează trei zile de torpoare angoasată şi comentarii înveninate, în care astuţia geniului românesc îşi dă măsura valorii, uitînd spusa lui Cicero, că „dintr-o gură cu dinţi urîţi nu poate ieşi un discurs frumos“. Apoi iar: „bum-pleosc-fîss!“, et vogue la galère!

Ca unic deţinător de mit nerecurent („Mioriţa“) şi paremiologie fatalistă („Doamne fereşte de mai rău!“), poporul român nu poate trăi (adică să ieşi din casă, să cumperi un kilogram de castraveţi sau să te speli pe dinţi) fără horoscopul zilnic ori săptămînal de pe televiziuni şi din ziare. „Şi la ce i-a folosit?“ – s-ar putea întreba un poet precum Mihai Ursachi. Nostradamus avea cel puţin, dincolo de sobrietatea întunecată a centuriilor sale, conştiinţa infinitului imposibil de cuprins în cuvinte; nu întîmplător a cerut să fie înmormîntat cu instrumentele de scris – („Din pricina slabei mele înţelegeri nefiind în stare a pune pe hîrtie toate prezicerile, am de gînd să le sfîrşesc după moarte“). În vreme ce nostradamele noastre de Dîmboviţa decupează la întîmplare banalităţi sforăitoare, truisme şi fenomene ultra-normale, le amestecă în căciula zodiacală şi le expulzează melodramatic într-un poemation care ar fi dadaist dacă n-ar fi ridicol. 

Efectul? E de căutat – unde altundeva – decît tot în Caragiale: „Tremur viaţa me, nu mai putem merge cafine!“. 

Să ne păstrăm totuşi optimismul; există şi certitudini: în următoarele trei zile va fi  vineri, sîmbătă şi duminică. Sper.  

Virgil Borcan este asistent la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Braşov.  

Mai multe