Nici Bill Gates nu ne mai salvează

Citez din cea mai recentă declarație pe tema educației a domnului președinte Iohannis: „Oricît de bogat ar fi Bill Gates nu ar putea să plătească lucrul pe care doresc, aş dori eu şi îmi doresc foarte mult să îl schimb, este vorba de mentalitate, mentalitatea celor care dau educaţie, mentalitatea celor care înlesnesc educaţia şi mai puţin a celor de educat, fiindcă ei trebuie educaţi. Nu trebuie să le schimbăm mentalitatea. (…) Nu e vorba de bani. Am mai fost puţin simpatic cînd le-am spus oamenilor: nu în bani stăm. Pentru că, pînă la urmă, dacă folosim 4% cu cap e mai bine decît 6% fără cap. Noi deocamdată sîntem cam între şi cred că nu avem nevoie în primul rînd de mai mulţi bani – chit că o să mă contrazică şi rectorii, şi directorii, şi profesorii. Ar fi bine să avem, dar în primul rînd avem nevoie de o schimbare de paradigmă. Noi trăim într-o ţară care dispune de cea mai mare bogăţie de care poate să dispună o naţiune, dispunem de inventitate, creativitate. Ceea ce vrem noi să facem este să le turnăm în forma competitivităţii. Or, asta, sigur, se poate numai prin educaţie de foarte bună calitate, la scară largă.“ (sursa: Mediafax).

Lăsînd la o parte unele neglijențe de exprimare, ar fi de făcut cîteva comentarii de fond pe marginea acestor afirmații ale domnului președinte.

● Ar fi desigur inutil să visăm la banii mulți ai lui Bill Gates, revărsați generos, cu totul dezinteresat, peste învățămîntul românesc. Dar putem să „visăm“ la banii furați în cei treizeci de ani de mai marii instituțiilor, guvernelor, fabricilor, agriculturii, educației și la cîte am fi putut face cu ei: de exemplu, salarii mari în învățămînt cu care să atragem tineri bine pregătiți, inteligenți, harnici, deschiși la minte; sau am fi putut repara toate școlile din țară, ca să nu mai cadă peste copii, am fi putut cumpăra cărți și hai-ne pentru cei săraci, am fi putut crea locuri de muncă pentru părinții lor ca să aibă timp și bani pentru a-i trimite la învățătură; am fi putut plăti experți în educație, de aici sau din străinătate, care să ne învețe cum să reformăm învățămîntul, programa, manualele, am fi putut trimite profesorii la cursuri de formare, pe scurt, am fi putut transforma acest domeniu într-unul cu adevărat performant, care să atragă competiția și valoarea. Și dacă toate astea nu ar fi „schimbat mentalitățile“, atunci ce altceva?!

● Dacă astea sînt singurele opțiuni, 4% cu cap sau 6% fără cap, atunci, cu spatele la zid și cu ochii la ceruri, o alegem pe prima. Dar nu ar fi mai bine 6% cu cap? Nu, nu cu capul unui Liviu Pop sau Valentin Popa, miniștri catastrofali ai Educației în guvernele acceptate, prea îngăduitor, de domnul președinte Iohannis.

● Mă întreb, mai exact, cum se gîndește domnul Iohannis să schimbe „paradigma“, cînd Ministerul Educației colcăie de incompetență, corupție și analfabetism? Cum am putea avea o „educație de bună calitate, la scară largă“, în condițiile în care școala românească a pierdut de mult bătălia cu sărăcia și furtul? Ar fi ajutat, măcar așa, cît să ne dea curaj, niscaiva proteste prezidențiale, în fața nefăcutelor domnului Pop, în dreptul numirilor scandaloase făcute la ministerul în cauză sau împotriva plagiatelor academice. Dar n-a fost să fie.

● Iată ce mai spune președintele țării: „Vă dau un exemplu care subliniază ceea ce am spus. La o mare companie din Silicon Valley a făcut cineva o numărătoare, să vadă ce limbi, în afară de engleză, se vorbesc. Prima limbă străină care se vorbeşte acolo e limba română. Deci oameni avem, dar îi folosim în America, Italia, Spania, Marea Britanie, în toată lumea. Trebuie să lucrăm un pic mai mult ca să se simtă acasă ca acasă şi întreaga educaţie să devină un bun al întregii naţiuni.“ Nu, domnule președinte, se pare că tocmai oameni nu prea avem, căci cei care vorbesc limba română în Silicon Valley au cetățenie americană și singurul lucru pe care îl mai „produc“ pentru țara natală sînt cîteva cărți poștale pline de dor…

Discursul domnului Iohannis suferă de o anumită inadecvare. Se vorbește despre schimbările (necesare) din învățămînt ca despre schimbatul lustrei dintr-o sufragerie: ne trebuie ceva șic, up to date, ca să reîmprospătăm aerul. Din păcate, lucrurile nu mai stau deloc așa: de fapt, stau atît de rău, încît e de crezut că nici averile a trei Bill Gates nu vor fi de ajuns ca să urnească reforma. 

Maria Iordănescu este psiholog.