Neguvernabili sau neguvernaţi?
Românii protestează. Doamna Ecaterina Andronescu, de care a depins, în cîteva rînduri, școala românească, îi ceartă că se lasă manipulați, că fac de rușine țara în ochii lumii: „Dacă aceste demonstrații generează instabilitatea țării, dacă ele transmit un mesaj în afară că România este o țară neguvernabilă, atunci trebuie să-și asume responsabilitatea toți cei care poate din spate i-au îndemnat să iasă.“ Cu alte cuvinte, Bubico, șezi mumos, mamă!, că ne vede lumea și rîde de noi. Așadar, doamna ministru crede că Occidentul nu se minunează de „performanțele“ uluitoare ale PSD-ului, care și-a căsăpit propriii prim-miniștri de două ori într-un an și l-a trimis la plimbare prin Herăstrău pe cel japonez, a bălmăjit Codul Fiscal și Codul Penal, a risipit banii de investiții și și-a apărat penalii cu orice preț. Nu, Occidentul este stupefiat de proasta creștere și de nepatriotismul românilor ieșiți în stradă. Românii trebuie învățați de mici să asculte de șefi și să nu iasă în stradă.
Eu cred că doamna – slavă Domnului, fostă! – ministru al Educației va fi sanctificată de partid. O asemenea înzestrare pentru a vedea binele acolo unde mai toată lumea vede răul, pentru a ridica în slăvi corectitudinea acolo unde cei din piață văd ilegalități, pentru a vedea guvernare nobilă acolo unde românii simt pe propria piele corupția și interesul personal sau de partid, o asemenea înzestrare nu poate fi trecută cu vederea, într-un registru al virtuților mîntuitoare. Aparițiile Ecaterinei Andronescu în spațiul public sînt balsam pentru spiritul și sufletul oricui: vorbește lung și înlăcrimat despre comunicare, dialog, educație, cooperare, bună înțelegere, ca și cum cei pe care domnia-sa îi reprezintă, alde Liviu Dragnea, Victor Ponta, Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu & comp și ALDE însăși ar fi mesageri calificați ai Sfinților Părinți.
Revenind însă la „lipsa de patriotism“ a protestatarilor, iată ce mai spune doamna senator: „Avem obligația să respectăm imaginea țării și să nu dăm senzația că sîntem o țară neguvernabilă.“ S-ar zice, așadar, că a dat strechea în români: nu mai ascultă de ordonanțele Guvernului, nu mai știu de legi și de norme de bună cuviință, îi apucă, așa, nevrotic, de mai multe ori pe an, să iasă în stradă și în frig ca să dărîme guverne.
Pe de altă parte, ceea ce spune doamna Andronescu nu e cu totul neadevărat: da, Guvernul României reprezintă, sau ar trabui să reprezinte întrucîtva, imaginea României. El dă seamă lumii despre felul în care un popor înțelege să-și administreze drumul spre viitor. Iar protestele începute acum un an tocmai despre asta vorbesc: despre un popor care refuză să mai poarte imaginea dezastruoasă pe care Guvernul i-o lipește de frunte cu de a sila, o imagine dominată de corupție, incompetență, incultură, agramatism. Ne facem de rîs nu cu protestatarii, ci cu ministrul Educației și cu cel al Sănătății, cu legile penale modificate strîmb, cu un Cod Fiscal imprevizibil ca stihiile, cu parlamentari suspecți apărați de cercetarea penală, cu hoții la drumul mare. Ne facem de rîs cu foști miniștri ai Educației care apără plagiate și pe plagiatori, cu lipsa manualelor la început de an școlar, cu sărăcia care împiedică mii de familii să aibă acces la un loc de muncă, la școală sau la serviciile medicale. Da, imaginea României are de suferit cînd bătăliile nu se dau pentru fondurile europene, care ar putea aduce autostrăzi sau programe de formare pentru profesori, ci pentru șpăgi, comisioane sau funcții lucrative.
Doamna senator vorbește îngrijorată de felul în care apărem în lume, ca și cum miniștrii guvernelor PSD tocmai aveau în buzunar zeci de invitații de la omologii lor din străinătate, invitații la schimburi de idei și de experiență, sabotate – ghinion! – de protestele românilor. Astfel, toată truda de a construi o imagine paradiziacă a plaiurilor noastre s-a spulberat. Păcat! Cei de la Oxford au ratat șansa de a l avea în mijlocul lor pe dl Liviu Pop, gata să le împărtășească bunele practici ale învățămîntului românesc.
Au umblat zvonuri cum că doamna Andronescu ar fi fost din nou – a cîta oară?! – un candidat serios pentru postul de ministru al Educației. Merită să ieșim în stradă pentru a apăra Justiția? Sigur, dar nu e de ajuns: din cînd în cînd, ar trebui să ne irite și prezența perpetuă a unui asemenea personaj în preajma învățămîntului românesc. Ca și cum ar fi singura soluție. Nu este.
Maria Iordănescu este psiholog.
Foto: adevarul.ro