Monitorii presei

9 august 2017   Societate

Unul dintre cele mai bune instrumente de monitorizare a derapajelor din mass-media din România este Raportul FreeEx, proiect al ActiveWatch, care durează din anul 1999 și care se ocupă atît de monitorizarea presei din România, cît și de tragerea semnalelor de alarmă înspre instituțiile și organizațiile abilitate să intervină în cazul unor derapaje. De asemenea, în fiecare an, acest raport, care este o radiografie a ceea ce înseamnă încălcarea libertății de exprimare, aduce cu sine recomandări ale specialiștilor către jurnaliști și patroni de mass-media pentru a susține o presă sănătoasă. În paginile următoare, prezentăm, pe scurt, cîteva dintre secvențele prinse în Raportul FreeEx 2016-2017, raport ai cărui autori sînt Liana Ganea, Maria Popa, Răzvan Martin, Adrian Szelmenczi, Ionuț Codreanu și pe care îl găsiți integral pe site-ul ActiveWatch.

Agresiuni, presiunile autorităților asupra jurnaliștilor sau a instituțiilor de presă, legi care afectează statutul presei, menghinele economice la care sînt supuși jurnaliștii (restricții care dau naștere atît cenzurii, cît și autocenzurii), restricționarea accesului la informații de interes public – toate sînt părți dintr-un mozaic de amenințări la care presa din România este supusă zilnic.

Cazurile prezentate în acest raport care, deși nu este unul exhaustiv – după cum afirmă autorii –, au drept sursă investigațiile directe ale echipei FreeEx sau informații culese cu ajutorul rețelei FreeEx, articole apărute în presă, blog-uri sau publicații online, rapoarte oficiale sau publicate de instituții independente și, nu în ultimul rînd, sînt cazuri semnalate chiar de către jurnaliști.

Raportul de anul acesta, lansat în data de 3 mai – Ziua Mondială a Libertății Presei –, adună evenimentele unui an greu pentru presă, avînd în vedere că vorbim despre o perioadă cu două campanii electorale și cu masivele proteste antiguvernamentale din primele luni ale anului 2017. Este vorba, așadar, despre un context al unei puternice mize politice – în care presa a fost unul dintre cele mai folosite instrumente de propagandă.

A fost, cred, și primul an în care s-au pus pe tapet, și la noi, într-un mod serios, atît fenomenul „fake news“, cît și conceptul de „post-adevăr“.

Politicienii, dar și jurnaliștii care s-au transformat în portavoce a intereselor politice, au folosit presa ca un vehicul de dezinformare și de instigare la ură – amintiți-vă doar de teoriile conspirației care au izbucnit în timpul demonstrațiilor antiguvernamentale din iarnă.

În plus, după cum atrage atenția raportul FreeEx, forul în măsură să amendeze derapajele, CNA-ul, a fost practic inexistent. „Escaladarea dezinformărilor și a discursurilor contondente s-a petrecut cu oblăduirea Consiliului Național al Audiovizualului, care a tolerat și a încurajat prin inactivitate și sancțiuni blînde derapajele televiziunilor de știri.“

Libertatea de exprimare a fost grav afectată de radicalizarea discursului public, apărînd și fenomenul linșajului public. Au existat numeroase încercări de intimidare vehiculate atît în interiorul breslei, cît și din partea mediului politic – să nu uităm episodul cînd Ministerul de Interne a alcătuit acele liste cu jurnaliști și politicieni acuzați că ar fi incitat cetățenii să participe la protestele din iarnă.

Raportul semnalează și agresivitatea unor demonstranți față de presă, dar și faptul că forțele de ordine au acționat abuziv, obligînd cetățenii sau chiar membri ai presei să șteargă sau să predea înregistrările video/audio sau fotografiile care vizau conflictele de la protestele antiguvernamentale.

Îngrădirea libertății de exprimare s-a manifestat și din partea structurilor statului care au continuat să blocheze sau să îngreuneze accesul la informații privind doctoratele și gradele obținute de militari, politicieni și demnitari.

De asemenea, a continuat tendința jurnaliștilor de a intra în politică, un număr semnificativ de jurnaliști candidînd la alegerile parlamentare din decembrie 2016,

Lucrurile nu se opresc aici. Menghinele și resursele de a pune bețe în roate libertății de exprimare, via libertatea presei, sînt inepuizabile. Importanța acestui raport nu stă doar în faptul că reușește să observe și să consemneze cît mai multe aspecte ale derapajelor, ci și pentru că, de-a lungul anului, echipa se implică activ pentru semnalarea neregulilor, care nu mai trec, astfel, neobservate.

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Foto: flickr

Mai multe