Mediul de afaceri trebuie să asculte şi să conducă
Liderii din domeniul economic, politic și academic din întreaga lume s-au reunit din nou la Davos, cu ocazia întîlnirii anuale a Forumului Economic Mondial (FEM), și au discutat îndelung despre starea actuală a lumii și despre modul în care aceasta poate fi îmbunătățită. Tema din acest an a fost „leadership receptiv“, care, potrivit fondatorului FEM Klaus Schwalb, „necesită o implicare mai profundă în dezvoltarea incluzivă și în creșterea echitabilă la nivel național și global deopotrivă“.
O cursă prezidențială agresivă și controversată, alegerea lui Donald Trump și valul de proteste post-electorale din SUA – toate acestea arată cît de important e să acordăm atenție atît mesajelor politice, cît și diferențelor culturale. Mulți observatori s-au așteptat ca alegerile din 2016 să fie un referendum despre valori culturale, dar votanții au transmis un mesaj clar despre un sistem economic care nu a știut să-i includă.
Clasa muncitoare americană vrea ca cineva să observe faptul că locurile lor de muncă au fost dislocate de tehnologie și de globalizare. Ei își doresc mîndrie profesională, dar meseriile pe care le practicau cîndva au dispărut. Și, prin urmare, își doresc pe cineva care să remedieze această problemă, și au votat în consecință.
Mediul de afaceri nu era trecut ca atare pe buletinele de vot. Dar, fiind eu însumi cineva care reprezintă o organizație multinațională, mă privesc în oglindă atunci cînd vorbesc despre rezultatul alegerilor. Afacerile și organizațiile multinaționale au prosperat de pe urma piețelor globale și a imenselor progrese tehnologice. Aceste schimbări au contribuit semnificativ la productivitate, dar au creat totodată impresia că locurile de muncă au fost externalizate, odată cu mutarea producției în economii cu costuri de muncă scăzute. Lecția pe care trebuie să o învățăm este că e nevoie de o gîndire economică pe termen lung, atunci cînd luăm decizii cu consecințe sociale vaste.
Cu siguranță, nemulțumirea votanților nu este doar un fenomen american. În perspectiva negocierilor pentru Brexit, mulți își fac griji pentru viitorul Europei. E posibil ca alegerile din Italia, Franța, Olanda și Germania de anul acesta să afecteze principiile deschiderii și ale integrării. Și un nou val de refugiați ar putea constitui o amenințare vitală la adresa unității europene.
Inegalitatea economică este, fără îndoială, o problemă de interes public. În condițiile în care țările se închid între propriile granițe, ca efect al naționalismului și al intoleranței în creștere, leadership-ul receptiv presupune a asculta cu atenție mesajul din fundal și a acționa în consecință.
În economiile dezvoltate, acest mesaj reflectă trei tendințe. În primul rînd, oportunitățile economice pentru clasa muncitoare și cea de mijloc sînt în scădere. Chiar dacă imigrația și globalizarea sînt, îndeobște, cele acuzate, de vină sînt, de fapt, o creștere economică lentă, devenită cronică, și inovația tehnologică.
În al doilea rînd, există o credință larg răspîndită potrivit căreia, în economiile dezvoltate, elitele urbane – din guvern, mass-media și mediul de afaceri – nu vor sau nu pot să trateze problemele cele mai grave ale societății: inegalitatea economică, crizele bancare, îmbătrînirea populației, suprasolicitarea sistemului de securitate socială, terorismul, granițele permeabile, schimbarea rapidă a identităților comunitare și multe altele. Sînt teme care nu pot fi ignorate și care survin în viața de zi cu zi a oamenilor.
În al treilea rînd, social media și hiperconectivitatea ne divizează la fel de mult pe cît ne unesc. Pentru a fi văzut în aglomeratul peisaj media din ziua de azi, trebuie să fii provocator – un imperativ care duce la puncte de vedere tot mai extreme, la polarizări și la crearea de realități alternative. Într-un astfel de mediu, factorii de decizie se simt forțați să acționeze rapid, slăbind tradiția luării de decizie consultativă și consensuală, specifică democrației reprezentative.
Liderii receptivi trebuie să învețe din greșeli. Probabilitatea ca Trump să relaxeze reglementările și să reducă taxele a pompat oxigen în piețele SUA, și mulți oameni de afaceri cred într-o iminentă creștere economică. Chiar dacă această creștere e de bun augur, important e să ne asigurăm că nu vom reface traseul greșit al ultimului deceniu, în care beneficiul creșterii nu a fost distribuit la scară largă.
În contextul eșecurilor politice de astăzi, leadership-ul receptiv presupune vizarea tuturor formelor de inegalitate. Trebuie schimbat modelul standard de afaceri, astfel încît stimulentele și prioritățile să se alinieze cu o apartenență corporatistă responsabilă. Asta înseamnă regîndirea conducerii corporațiilor, a valorilor centrale, a normelor și intereselor care motivează comportamentul corporațiilor. Toate părțile implicate – de la directorii executivi, membrii conducerii și investitori la guvern și la organizațiile societății civile – ar trebui să se implice în elaborarea unei soluții oneste și de lungă durată pentru problemele care îi preocupă pe oameni.
Iar faptul că companiilor le pasă și că acordă mai multă atenție implicațiilor sociale și politice ale acțiunilor lor trebuie să fie vizibil. Organizațiile multinaționale trebuie să se gîndească serios la modul în care vor fi percepute deciziile lor de externalizare, de transfer al profiturilor și de căutare de beneficii fiscale în afara țării. Va ajunge o companie la știri prin reducerea locurilor de muncă și prin programele de formare profesională? Dacă o companie adoptă o tehnologie de creștere a productivității care reduce locurile de muncă, va lua și măsuri pentru a-i ajuta pe muncitorii disponibilizați să rămînă încadrabili în forța de muncă?
Într-o lume mass-media „post-adevăr“ și volatilă, a da vina pe guvern sau a pretinde că globalizarea e benefică nu are sorți de izbîndă. Organizațiile multinaționale au contribuit la crearea problemelor cu care ne confruntăm astăzi și tot ele ar trebui să colaboreze cu guvernele și cu publicul pentru a elabora o soluție inovatoare. Companiile ar trebui să asigure că birourile lor sînt locuri sigure pentru dialog, deoarece viziunile diferite îmbunătățesc rezultatele. În general, trebuie să regîndim contractul social existent dintre mediul de afaceri și societate și să reinventăm conducerea corporațiilor ca pe un instrument puternic de extindere a incluziunii economice și culturale.
Organizațiile multinaționale pot aborda provocările lumii de azi numai cu ajutorul unui tip receptiv de leadership, care găsește, alături de guverne și de membrii societății civile, un teren comun propice descoperirii unei noi căi de progres. Lucrînd împreună, putem contribui la construirea unei economii incluzive de care să putem beneficia cu toții.
Beth Brooke-Marciniak este vicepreședintele global pentru Politici publice al EY.
© Project Syndicate, 2017
traducere din limba englezăde Matei PLEŞU