Trompetistul de pe Lună

Primul alb care a păşit pe Lună era negru şi cînta la trompetă. Moartea lui Neil Armstrong, astronautul, a provocat pe Facebook şi acest gen de glumă, pe lîngă o mie de status-uri respectuoase, de la revedere. Şi care-ar fi problema? Cu glumele, nici una: funcţionează şi ca epitaf, dacă nu sar peste cal. Partea proastă e că au existat confuzii şi la modul serios, în presa cu pretenţii.

Ironic, Neil Armstrong a fost luat nu drept Louis Armstrong, trompetistul de culoare, ci drept un cîntăreţ alb. Dintre outlet-urile media americane, NBC a fost primul care a aflat de moartea astronautului, petrecută sîmbătă, 25 august, pentru a titra greşit: „Neil Young (sic!), primul om care a păşit pe Lună, a murit“. Muzicianul are 66 de ani şi e bine mersi, faţă de exploratorul spaţial, care avea 82. Iar eroarea e, pînă la urmă, scuzabilă de grabă. Rău e că, în rest, moartea lui Armstrong, desigur un pas uriaş pentru astronaut, a fost pentru omenirea din redacţii unul mic şi strîmb. Chiar şi cea americană a bifat evenimentul fără cine ştie ce zgomot. La televizor au rulat aceleaşi seriale sau reality show-uri. Conspiraţie?

Associated Press dă trei explicaţii mai cumsecade. Prima se referă la sîmbăta de la sfîrşitul lui august în care a murit Armstrong, cu alte cuvinte, cel mai prost moment din punctul de vedere al oamenilor disponibili în redacţii: weekend şi perioadă de concedii. A doua, la caracterul oarecum neaşteptat, chiar dacă nu subit, al decesului, care a însemnat că redacţiile nu apucaseră să îşi pregătească necrologurile. Şi, în fine, a treia ţine de discreţia lui Neil Armstrong, care a dat prea puţine interviuri după revenirea din misiunea cu Apollo 11, cea cu pasul pe Lună. Deci nu a existat „arhivă“.

În lipsa interviurilor, Neil Armstrong nu e pomenit de prea multe ori pe site-urile cu citate de oameni celebri. Cîteva banalităţi spuse în timpul misiunii din iulie 1969 sau la conferinţa de presă dinaintea plecării spre Lună. Plus, e drept, arhicunoscutul „pas mic pentru om/salt uriaş pentru omenire“. Dar ceva din felul de-a fi enigmatic al lui Armstrong s-a strecurat şi în faimosul citat. Sau a ieşit de-acolo. Fiindcă, se zice, acesta a omis articolul nehotărît dinaintea lui „om“, rostind în acea zi de iulie, în engleză: „A small step for man, a giant leap for mankind“: fără „a“ înaintea lui „man“, ceea ce dădea „man“ acelaşi sens cu al „mankind“ („omenire“), deci făcea afirmaţia un nonsens. Astronautul a susţinut că a spus „a“-ul, dar, ulterior, pe această temă a apărut o întreagă polemică şi au fost făcute cel puţin două cercetări sofisticate, cu aparate, pornind de la înregistrare.

La acest gen de apatie a presei americane, cea autohtonă nu avea cum să strălucească. Ba dimpotrivă: cele două paragrafe referitoare la zborul pe Lună din succintul articol dedicat lui Armstrong pe Wikipedia în română au fost copiate ca atare de mai toate site-urile de informaţie, de la Stirileprotv.ro, la Antena3.ro şi Adevarul.ro. Şi, posibil, şi de corespondentele lor TV sau de hîrtie. Plagiat? Lucrurile nu sînt atît de grave ca în cazul lui Victor Ponta sau al Codruţei Kovesi, pentru că Wikipedia permite explicit preluarea articolelor sale, integral sau pe bucăţi, fără citarea sursei. Totuşi, ce pretenţii de originalitate şi reputaţie poţi avea făcînd asta? Desigur că niciunele; în schimb, poţi fi depunctat de Google, care penalizează conţinutul duplicat, considerat de proastă calitate/apanajul spammerilor. Şi, oricum, moral vorbind, faptul că Wikipedia acordă o permisiune nu îl scuteşte pe cel care preia de bunul-simţ jurnalistic, care spune că orice citat se atribuie, într-un text de presă.

Media noastră ar fi putut avea măcar impulsul de a prelua informaţii nu din succinta pagină Wikipedia în română, ci din echivalentul ei mult mai extins în limba engleză. Dar, sigur, asta ar fi însemnat un oarecare efort de traducere şi alcătuire a unor fraze proprii, într-un sistem în care se recompensează mai ales cantitatea de borhot jurnalistic produs sau, eventual, gunoiul tabloid. Publicul, se spune, exact asta vrea.

Sau asta crede media că vrea. Ca să vă lămuriţi, încercaţi o comparaţie între Barack Obama şi Neil Armstrong pe Google.com/Trends. Dacă vă uitaţi la ultima lună de rezultate, veţi vedea că volumul ştirilor despre astronaut îl depăşeşte doar cu 25% pe cel al ştirilor despre preşedinte, în sîmbăta decesului. În schimb, cel al căutărilor creşte, la astronaut, de vreo 60 de ori.

Asta nu înseamnă decît că interesul publicului a explodat, dar media nu a ştiut să-l satisfacă. Fiindcă cei care au căutat „Neil Armstrong“ pe Internet nu au ajuns nicidecum pe Stirileprotv.ro sau Antena3.ro. Primul rezultat Google e originalul din Wikipedia.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).