Trecerea de la tipar la pixeli a presei scrise

Vedeta dezbaterilor de anul acesta de la Congresul Mondial al Ziarelor şi Forumul Mondial al Editorilor a fost presa online. A 60-a ediţie a Congresului Mondial al Ziarelor şi a 14-a ediţie a Forumului Mondial al Editorilor au avut loc concomitent, în perioada 3-6 iunie, la Cape Town (organizate de Asociaţia Mondială a Ziarelor), şi au strîns un număr de 1600 de profesionişti din mass-media, veniţi din 109 ţări. Tonul foarte multor intervenţii de la acest congres a fost destul de pesimist şi s-a vorbit despre criza prin care trece presa tipărită, despre tirajele care scad, despre pierderea bătăliei în faţa presei audiovizuale şi mai ales a celui nou-venit, Internetul. Acesta din urmă a devenit, se pare, obsesia jurnaliştilor şi a editorilor mass-media. Pentru unii, Internetul e perceput ca o sperietoare, dar alţii văd în el un aliat preţios pentru ca situaţia să se redreseze în lupta - pînă acum inegală - cu televiziunile. În cadrul manifestării de la Cape Town, a fost prezentat un studiu, realizat de firmele Harris Interactive şi Innovation International Media Consulting Group, ale cărui concluzii aduc veşti bune pentru cei din presa scrisă. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 8749 de persoane din şapte ţări (SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Germania şi Australia) şi afirmă că, în următorii cinci ani, ştirile online, ca sursă principală de informare, vor înlocui ştirile de televiziune. Studiul constată că în prezent ştirile de televiziune sînt principala sursă de informare pentru public, în ţările în care s-a făcut cercetarea (cu excepţia Spaniei, unde încrederea în ştirile de televiziune şi cea acordată ziarelor este aproape egală - aproximativ 29%). În rest, încrederea în emisiunile informative de la televizor variază între 35% şi 39%, cu un maxim în Franţa, unde doar 16% dintre respondenţi văd în ziare principala sursă de informare. Viitorul, în schimb, sună bine din perspectiva jurnaliştilor din presa scrisă. Această cercetare estimează că, peste cinci ani, încrederea în ziare va depăşi 50%. Cea mai mică rată de încredere va fi în Marea Britanie (50%), iar cea mai ridicată rată se va înregistra în Germania (67%). Condiţia acestui reviriment va fi dezvoltarea componentei online. De altfel, Douglas S. Griffen, consultantul firmei Harris Interactive, a fost categoric la congresul de la Cape Town: "Deşi tirajul ziarelor tipărite va scădea, publisherii trebuie să vadă o oportunitate în extinderea brandurilor ziarelor pe Internet." Un exemplu despre cum Internetul, în special varianta web 2.0, poate fi folositor jurnalistului din presa scrisă a fost dat, la Forumul Mondial al Editorilor, de Grzegorz Piechota, de la Gazeta Wyborcza din Polonia. El a prezentat un caz, în care o campanie de presă despre problemele gravidelor a fost susţinută de un număr de 40.000 de femei care şi-au povestit experienţele şi au devenit astfel jurnaliste ad-hoc. "Dacă vrei cu adevărat ca cititorii să se implice - a spus Grzegorz Piechota - oferă-le o cauză, căci ei sînt cei mai buni experţi în presa dedicată vieţii reale." În fine, zicerea pare un slogan bun să fie înregistrat de posteritate, dar experimentul a fost unul interesant şi de succes. Prin urmare, Internetul a fost văzut de către majoritatea participanţilor la manifestarea din Africa de Sud ca un adevărat colac de salvare pentru presa tipărită. Martha Stone, directoare de proiect în cadrul Asociaţiei Mondiale a Ziarelor, a declarat: "În vreme ce tirajele presei pe hîrtie scad în unele zone, procentul persoanelor care îşi caută informaţia în varianta web a ziarelor creşte rapid şi compensează de departe aceste scăderi de tiraj". De altfel, Gavin O’Reilly, preşedintele Asociaţiei Mondiale a Ziarelor, a observat, la finalul manifestării de la Cape Town, că tonul pesimist al unor participanţi este nejustificat şi că, avînd în vedere dezvoltarea domeniului presei scrise (cu investiţii de peste 6 miliarde de dolari anul trecut), se exagerează enorm cînd se vorbeşte de pericolul dispariţiei acesteia. ( C. P.-B. )