„Să ieşi din lume pîş-pîş...“
Le-am fost recunoscător celor de la TVR Cultural că au redifuzat luni emisiunea din noiembrie anul trecut, în care Daniel Cristea-Enache l-a avut invitat pe Alex. Leo Şerban. Cei care nu l-au cunoscut pe Leo au putut să-l vadă aşa cum era – şarmant, inteligent, bun vorbitor, glumeţ şi profund în acelaşi timp. În cele ce urmează, am să fac un pas înapoi şi am să-i dau cuvîntul lui Leo. Mi-e greu în momentele acestea să vorbesc despre el, iar tot ce am putut să fac a fost să transcriu, cuminte, cîteva lucruri pe care le-a spus în acea emisiune.
„Există, clar, o piramidă. Evident e că baza trebuie să fie largă, problema este că am senzaţia că această piramidă e acum răsturnată. Se spune «toată lumea are dreptul la o părere» şi eu mă întreb, în secunda doi, cum de s-a ajuns de la «toată lumea are dreptul la o părere» la «părerile celor care nu ştiu nimic sînt mai egale decît altele». Practic, acum cei care ştiu în mod solid anumite lucruri, experţii, nu mai sînt ascultaţi. Ei sînt total nişaţi, total marginalizaţi. Într-o lume normală, cum este lumea occidentală (se poate spune acest lucru), cronica este o instituţie, părerea unui nume important are greutate. Lucrurile acestea poţi să le priveşti dintr-o perspectivă stîngistă, ca pe o chestie absolut îngrozitoare care trebuie răsturnată, dar întrebarea este dacă ceea ce pui în loc este mai valoros decît ceea ce a fost. Părerea mea e că nu. Pînă la urmă, pe ce bază valorizezi?“
„Asta mi se pare că a adus democraţia: dreptul de a alege ce au ales şi alţii, nu ai altă opţiune.“
„Nu trebuie să rămîi fixat în dogme, à propos de criticii care spun «tot ce face un autor mare e perfect, tot ce face un autor neînsemnat este mediocru sau prost». Nici vorbă de aşa ceva! Pe mine mă interesează produsul, performanţa produsului. Politic, sînt la dreapta, asta e clar. S-a făcut în redacţia Dilemei, acum cîţiva ani, un fel de sondaj şi eu am ieşit cel mai libertarian, înspre neoliberalismul cel mai deşănţat. Dar asta strict politic şi chiar cred în doctrina liberală, de tipul laissez faire şi aşa mai departe... Mi se pare că ceea ce se întîmplă în România este rezultatul faptului că acest capitalism e făcut de foştii comunişti – şi asta strică tot. Este genul de capitalism în care faci afaceri cu statul. Ăsta nu mai e capitalism, ci tot o formă de hoţie, pentru că şi înainte lumea înşela statul cum putea. La stînga, probabil că sînt în partea culturală sau în cea care ţine de morală. Lumea este cam uniformă: dacă eşti la dreapta e ca şi cum ai o listă pe care trebuie s-o iei pe toată. Eu iau asta de-aici, asta de-aici, asta de-aici... Mie aşa mi se pare că e normal, pentru că fiecare om e altfel. Şi Dietetica tot asta propune: să-ţi faci propria listă, să nu fii influenţat de ce spun diferite mode sau diferiţi retori care-ţi dau o listă gata făcută.“
La finalul emisiunii, Daniel Cristea-Enache i-a pus întrebarea „Ce experienţe crezi că-ţi este dat să mai ai?“. Desigur, ascultat astăzi, răspunsul lui Leo nu poate decît să-ţi dea fiori. Acum cîteva luni, el dădea răspunsul acesta cu zîmbetul pe buze:
„Este o experienţă care mă fascinează pe zi ce trece, care este inevitabilă, care îi aşteaptă pe toţi. Şi anume bătrîneţea. Chiar savurez această glisare lentă spre bătrîneţe, pentru că este o altă experienţă. Este o experienţă pe care n-am cunoscut-o pînă acum. Tranziţia se face destul de lent, pentru că oricum eu sînt un om cu destule tabieturi. Abia aştept să citesc cartea lui Livius Ciocârlie – Cartea cu fleacuri... Mie mi se pare că lucrul cel mai elegant pe care-l poate face cineva este să iasă din această lume pîş-pîş, în vîrful picioarelor. Pur şi simplu, să dispară puţin cîte puţin. Să nu mai rămînă nici măcar rînjetul, ca la Pisica de Cheshire.“