Precizie

Scriam, de curînd, la "Cu ochii-n 3,14", despre sloganul şamponului Sunsilk, "Sînt fericită pînă la ultima şuviţă", spuneam că e stupid şi observam că este mai degrabă declaraţia cuiva care cheleşte. În fine, poate că l-am judecat prea aspru, poate că e important să fii fericit atunci cînd îţi pierzi părul şi nu e de colea să ai o astfel de atitudine pozitivă. Şamponul Sunsilk te ajută să treci peste momentele neplăcute şi te face fericit, în timp ce te lasă fără podoaba capilară. Ce se întîmplă după aceea este deja altă poveste. Foloseşti şamponul numai atîta timp cît ai păr - după aceea trebuie să-ţi cauţi fericirea în alte produse. După cum se vede, logica publicitarilor români nu are fisură. Ei sînt întotdeauna inventivi şi inteligenţi (fapt care poate fi constatat, de altfel, şi de fiecare dată cînd apar la televizor şi ne explică suficienţi cum e cu meseria lor). Problema e că noi, consumatorii de rînd, nu ne ridicăm la nivelul lor. Dar ne putem da silinţa. Pînă la urmă, e o chestiune de precizie. De exemplu, aţi crezut vreodată că Ibalgin este un medicament obişnuit, pentru oameni cu nevoi obişnuite? Dacă da, v-aţi înşelat. În spotul care-i face reclamă, o domnişoară ne spune foarte precis: "Este prietenul cu care mă simt bine tot timpul" şi apoi "Ibalgin ştie totul despre durere". Oare sado-masochiştii nu sînt şi ei oameni? Nu trebuie să se îngrijească cineva şi de plăcerile lor?... Mai mult, pentru obţinerea unui efect sporit, se poate proceda la combinarea celor două produse - şamponul şi medicamentul, ambele aducătoare de fericire. După ce ai păţit fericirea de a rămîne fără păr, nu-ţi mai rămîne decît să faci cunoştinţă cu domnul Ibalgin, singurul care s-ar mai uita la tine aşa cum arăţi şi cu care te vei simţi bine tot timpul (fiindcă este un expert al durerii). Ce-ţi poţi dori mai mult de la viaţă? Şi, dacă tot vorbim de medicamente cu efect-surpriză, trebuie să amintim şi de vitaminele Calibrum. Spotul ne arată un schior pe pîrtie, care tuşeşte de mama focului. După ce îşi dă plămînii afară, timp de cîteva secunde bune, scoate din buzunar şi ne arată şi nouă care e secretul stării lui: vitaminele cu pricina. Vrei să te simţi bine tuşind? Prietenul tău nu poate fi decît Calibrum! Tot la o boală se pare că face trimitere şi un alt spot, care promovează de data asta un nou canal de televiziune digitală. "Viorel e dolce cînd se uită la filme poliţiste." Şi urmează o listă întreagă de persoane care mai de care mai dulci, cînd urmăresc canalul TV dolce. La ce s-or fi gîndit cînd au dat numele ăsta? Poate la faptul că trebuie să te uiţi cu măsură la programele lor, să nu dai în diabet. Deci grija pentru sănătatea populaţiei este o preocupare de bază a celor care inventează numele produselor şi se ocupă de promovarea lor. Tot aşa: gîndiţi că numele "Dero alb dalb" este o prostie şi că personajul care întruchipează acest produs în spotul publicitar e un tip enervant? Nu ştiţi ce-i bun! Pentru o gospodină - şi nu numai - "Dero alb dalb" poate fi ceea ce Ibalginul este pentru domnişoarele singure: prietenul cu care să te simţi bine tot timpul. Şi, cu puţin efort, poate să înveţe şi el totul despre durere... Prin urmare, deşi la prima vedere n-am zice, publicitarii noştri sînt foarte precişi cînd e vorba să-şi facă treaba. Este precizia marmotei cu ciocolata. Ştiţi spotul, nu? O marmotă întreabă la telefon: "Ce v-aţi dori în ciocolata de Crăciun?". I se răspunde: "măr copt" (în fine, copilul pronunţă mai degrabă "mort-copt"), "scorţişoară", "migdale". Ocazie cu care altă marmotă, aflată şi ea pe-acolo, exclamă în culmea fericirii: "Le vor pe toateee! Eram precisă!". Trebuie să fim deci precişi în privinţa geniului domnilor publicitari, a cunoştinţelor lor de limbă română (că engleza, cu care-şi asezonează mereu discursurile, se vede că o ştiu) şi a bunelor lor intenţii în ceea ce ne priveşte. Căci, cu puţin efort, fericirea poate dura şi dincolo de ultima şuviţă.