Observatorul vs Juranlul TVR

30 iunie 2007   MASS COMEDIA

Marţi, 26 iunie, la Centrul pentru Jurnalism Independent s-a lansat în avanpremieră raportul "Două televiziuni: două lumi", o componentă a studiului internaţional "Ştirile TV din Prime-Time" al South East European Network for Professionalization of the Media (SEENPM) - o reţea de centre media care activează în 11 ţări pentru standarde ridicate ale profesiei. Raportul, coordonat de CJI, este semnat de către Manuela Preoteasa - partener, respectiv manager al publicaţiilor online HotNews.ro şi EurActiv.ro, autoare a mai multor studii de acest gen - şi urmăreşte monitorizarea, în paralel, timp de o lună, a principalelor programe de ştiri difuzate de primul canal al televiziunii publice şi de către o puternică televiziune comercială. Teme şi sumar Teoretic, între Jurnalul de seară al TVR1 şi Observatorul Antenei 1 există o concurenţă directă, deoarece ambele programe pot fi urmărite la aceeaşi oră. Unul ne oferă mai multă informaţie, dar mai puţin spectacol, celălalt abundă în non-ştiri şi în reportaje cu accente melodramatice care pleacă de la faptul divers. Jurnaliştii de la TVR ne "vînd" mai multă politică, dar şi ştiri externe, într-un ambalaj de cele mai multe ori neatractiv, în timp ce ştiriştii de la Antena 1 încearcă să ne impresioneze cu "poveşti adevărate", filmate uneori într-o manieră aproape cinematografică, aplicînd "reţeta zilei" care le asigură succesul: copii abuzaţi, sinucideri, accidente rutiere, relaţii amoroase atipice, care se sfîrşesc tragic, şi alte asemenea "evenimente" ce se derulează pe micul ecran într-o ordine stabilită de ultimul trend. Raportul "Două televiziuni: două lumi" este un bun prilej de a vorbi din nou despre conţinutul ştirilor TV. Despre tabloidizare şi infotainment - acest nou termen care desemnează mixajul dintre informaţie şi divertisment. Rătăcit în peisajul mediatic actual, telespectatorului obişnuit îi este din ce în ce mai greu să răspundă la întrebarea: ce este şi ce nu este o ştire? În topul tematicilor propuse de Observatorul Antenei 1, în luna aprilie conduc subiectele referitoare la abuzuri asupra copiilor şi la campaniile sociale ale postului de sprijin pentru operaţii chirurgicale costisitoare. Pe locul 2 sînt accidentele, cele mai multe rutiere, dar şi incendii (ştiri cu costuri de producţie foarte mici şi "de efect") şi abia pe 3, politica internă (cu toate că în luna aprilie actualitatea politică a fost mai "fierbinte" decît oricînd). Faptul divers, sub formă de reportaje filmate spectaculos, conform unor "scenarii" alcătuite ad-hoc, s-a instalat pe locul 4. Pe locul 5 găsim ştirile despre vedete, pe 6, ştiri din sfera economică, însă cu nuanţe sociale (viaţa grea a pensionarilor, dar şi cea a tinerilor care vor să obţină credite, produsele contrafăcute ce ne pot îmbolnăvi pe toţi, precum şi scurte preambuluri ale ştirilor "lejere" de vară, cu informaţii despre ipotetice vacanţe). Ştirile despre sănătate, aflate pe locul 7, se axează pe descoperirile medicale şi farmaceutice, inclusiv pe segmentul beauty (multe dintre ele pot fi suspectate ca fiind reclamă mascată). Pe 8, apar ştirile din sfera ecologiei, cu un caracter predominant economic (de exemplu, despre subvenţiile pentru distrugerea maşinilor vechi), iar pe locul 9 sînt subiectele externe (în general, ştiri tabloide: un bebeluş din SUA a primit o scrisoare de recrutare în armată, doi pensionari au mers cu taxiul 4000 km pentru a-şi schimba locuinţa, o pisică a călătorit 800 km pentru a-şi regăsi stăpînii etc.). În ceea ce priveşte Jurnalul TVR-ului din aceeaşi lună aprilie, pe primul loc în topul tematicilor se situează, aşa cum era firesc, politica internă (grupaje de ştiri care au inclus transmisii în direct, reportaje, interviuri etc.). Pe locul 2 găsim investigaţiile în marile cazuri de corupţie (e interesant de urmărit dacă aceste materiale îşi vor păstra locul în top, în cazul în care conducerea instituţiei va reveni din nou PSD-ului). Pe 3, sînt informaţii din sport, însă posibil să fie vorba de o excepţie, căci în luna aprilie TVR-ul a demarat o campanie - "teroriştii sportului" - după ce un cameraman al postului a fost lovit de către un suporter al unei echipe de fotbal. Locul 4 a fost ocupat de către subictele externe, cu o abordare serioasă şi doar cîteva reportaje mai soft, la finalul programului, iar pe locul 5 sînt ştirile economice, în general cele legate de turism, căci şi la TVR "se pregăteşte" grila de vară. Absenţe În general, ştirile care lipsesc aproape cu desăvîrşire de pe ambele posturi în perioada monitorizată sînt cele legate de "educaţie, tineret, protecţia mediului, subiectele de business, responsabilitatea socială a corporaţiilor în raport cu consumatorii, societatea, mediul înconjurător" - ne informează raportul. Antena 1, de pildă, a difuzat un singur reportaj despre copii (alţii decît cei abuzaţi), mai exact un soi de clip promoţional pentru concursul de muzică "Vreau să fiu mare vedetă". Subiectele dedicate Uniunii Europene sînt rare la ambele televiziuni, în ciuda faptului că mai mulţi analişti preconizaseră că vaca europeană va fi una bună de muls pentru ştirişti, pe o perioadă de timp îndelungată. O explicaţie posibilă: subiectele destul de "spinoase" legate de fondurile UE, care solicită prea intens imaginaţia şi puterea de concentrare a jurnaliştilor, pentru a le putea "ilustra" cu cîte o poveste. Subiectele religioase sînt tratate în general din perspectiva suspectării unor nereguli săvîrşite de "sfinţii părinţi", dar şi din cea a prezentării cît mai "spectaculoase" a marilor sărbători ortodoxe: norod strîns la biserică, icoane făcătoare de minuni, bătaie pentru apa sfinţită etc. Cultura din ştirile TV este aproape integral înlocuită de informaţii despre lumea show-biz-ului. Iată ce a prezentat Observatorul, în materie de cultură, în luna aprilie: un reportaj despre orele de vizită la muzeele din Sibiu, lansarea ultimei cărţi a lui Paulo Coelho, o ştire despre biletele la concertul Rolling Stones, reportaje despre o vioară Stradivarius sau despre o alta care i-ar fi aparţinut lui Enescu, lansarea a două CD-uri cu muzică (dintre care unul este un produs al ziarului Jurnalul Naţional) şi cam atît. În mod paradoxal, este ceva mai mult decît cantitatea infimă de informaţie culturală difuzată de Jurnalul de la TVR. Dar şi aici există o explicaţie, de fapt o problemă mai veche care a generat mai multe dezbateri: "calupurile" de cultură sînt înghesuite în nişa numită TVR Cultural şi aproape inexistente în ştirile principalului canal al televiziunii naţionale. "OZN-urile ne-au vizitat din nou..." Raportul ne semnalează un caz particular care poate fi suficient de elocvent pentru a analiza diferenţele de conţinut (dar şi de atitudine) dintre cele două programe de ştiri concurente. "Pe 20 aprilie, demisia preşedintelui Traian Băsescu era preconizată, pe baza unei intenţii declarate a acestuia, dacă Parlamentul ar fi votat pentru suspendarea sa. În acea zi, Antena 1 a renunţat la orice alt subiect în Jurnalul de seară şi a realocat tot timpul jurnalului, un total de 2599 de secunde, unui eveniment care nu s-a mai întîmplat niciodată: demisia" - se spune în raport. Cu alte cuvinte, toată suflarea din Antena 1 era "pregătită de demisie" cu transmisiuni în direct, interviuri, reporteri "la faţa locului" şi cu un Cristian Tudor Popescu în studio dispus să se sacrifice, pe toată durata jurnalului, ca să comenteze un eveniment preconizat care nu a mai avut loc. Se poate spune că "şi-au luat o ţeapă", însă paradoxul apare abia în comparaţie cu ziua de 24 aprilie, cînd preşedintele a fost cu adevărat suspendat de către Parlament. În seara respectivă, Observatorul a ignorat politica şi şi-a început blînd ştirile cu o campanie socială pentru micuţul Luca, un băieţel de 8 luni care tocmai suferise o operaţie chirurgicală complicată. Au urmat majoratul tinerei despre care s-a presupus că a fost aruncată pe geam de către amantul ei doctor, o "faptă penală" a unui finanţator de club care a condus cu permisul suspendat, cîteva familii evacuate dintr-o clădire revendicată de proprietar şi, în sfîrşit, o piesă "de colecţie": "OZN-urile ne-au vizitat din nou, cel puţin aşa susţine un băcăuan...". Astfel a introdus prezentatorul ştirilor subiectul, infotainment în forma sa cea mai pură. De altfel, Observatorul se poate lăuda cu o veritabilă serie de poveşti cu OZN-uri care mai de care dornice să ne viziteze, reportaje cu imagini "surprinse" de amatori pe telefonul mobil şi însoţite de aceeaşi obsedantă temă muzicală (cea plină de mister paranormal din Dosarele X), însă nimeni nu s-ar fi aşteptat ca presupusele farfurii zburătoare să se bată pentru audienţă cu preşedintele Băsescu, pe acelaşi tronson orar! Aşadar "pe 24 aprilie, Antena 1 a difuzat 213 secunde pe subiectul politicii interne (faţă de 2599 pe 20 aprilie, în ziua fantomaticii demisii)" dintre care aproximativ 40% au fost dedicate conferinţei de presă a senatorului Dan Voiculescu, iniţiatorul a trei proiecte de lege, prezentate toate în acelaşi reportaj la Observator. Una dintre concluziile care se pot desprinde din raport este că telespectatorul destul de confuz şi plictisit din România are de ales între ştirile lipsite de informaţie reală, însă viu "colorate", sexi, pline de senzaţii tari, ale televiziunilor comerciale şi ştirile gri, pe alocuri uniforme şi lipsite de creativitate, dar cu informaţie de calitate ale televiziunii publice. E ca şi cum ai avea de ales între nevasta care a devenit de ceva timp previzibilă, uită să se mai macheze sau să-şi vopsească unghiile, dar pe undeva ţi-e loială, şi o amantă de ocazie, agăţată într-un bar cam ieftin şi cam fără ştaif.

Mai multe