Lumea pe dos, în cifre

Visaţi la vremurile cînd valoarea era valoare şi era pusă la locul pe care-l merita? Am o veste proastă pentru dvs.: sînt apuse de mult şi nu se vor mai întoarce în veci. Trăim vremurile (cele de pe urmă?) cînd nonvaloarea este la putere, cînd personajele spălate pe creier şi grobiene sînt luate drept model, cînd ideea de elită nu stîrneşte decît zîmbete ironice. Iar pentru aceasta trebuie să-i mulţumim presei. Televiziunii în primul rînd, pentru că ea dă tonul, avînd cea mai mare penetrare în mase, şi apoi întregii mass-media, care se încolonează cuminte în urma surorii celebre şi se aruncă pe orice ciosvîrtă picată de la masa ei. 

Nu, nu mă dau în vînt după discursurile apocaliptice, dar asta se pare că e situaţia. Că e aşa o demonstrează şi rezultatele monitorizării efectuate de MediaIQ în ultimele şase luni (1 februarie-6 august 2010). După cum ne spun autorii studiului, monitorizarea „a inclus peste 600 de surse media (blog-uri, agenţii de presă, site-uri generaliste, dar şi specializate, variantele online ale celor mai importante publicaţii naţionale şi locale, dar şi ale principalelor posturi de televiziune)“. Cei de la MediaIQ şi-au grupat rezultatele pe două tematici: „Cei mai mediatizaţi intelectuali români“ şi „Topul celor mai mediatizate femei din show-biz“. 

Să vedem deci ce frecvenţă a apariţiilor în presă au oamenii de cultură. Conform monitorizării efectuate de MediaIQ, cele mai multe apariţii în mass-media – 385 – le-a înregistrat Andrei Marga. Acestea se datorează în majoritatea cazurilor faptului că filozoful este rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Cei de la MediaIQ comentează pe marginea acestui rezultat: „Interesant este faptul că 30% din menţionările termenului cheie «Andrei Marga» au fost făcute de City News şi Ziua de Cluj, primul un site de ştiri cu informaţii din mai multe zone ale ţării (printre care şi Cluj), cel de-al doilea o publicaţie locală, clujeană. În plus, numele lui Andrei Marga apare în 218 articole din domeniul «Politic».“ Prin urmare, nu studiile sale de istoria filozofiei, de filozofie politică sau a religiei au făcut obiectul acestor apariţii în presă... 

Următoarele locuri ale topului celor mai mediatizaţi intelectuali români sînt ocupate, în ordine, de Mircea Cărtărescu (325 de apariţii), Vladimir Tismăneanu (319), Ion Caramitru (308), Mircea Dinescu (304), Andrei Pleşu (293), Horia-Roman Patapievici (262), Gabriel Liiceanu (259), Răzvan Theodorescu (235) şi Dan Puric (228). Acestea sînt primele zece poziţii. Cei de la MediaIQ au realizat un top 30 şi în el se mai regăsesc Nicolae Manolescu (190 de apariţii), Neagu Djuvara (111), Lucian Boia (23), Solomon Marcus (22) şi, pe ultimul loc, filozoful Mircea Flonta (10 apariţii în mass-media ultimelor şase luni). Desigur, cele mai multe menţionări în presă ale numelor de mai sus nu se datorează calităţii de oameni de cultură, ci unor lucruri colaterale (funcţii deţinute, scandaluri, declaraţii sau implicaţii politice). 

Este trivial să compari acest top cu cel al „femeilor din show-biz“, dar asta e realitatea în care trăim – trivială. În topul vedetelor, pe primul loc se află Bianca Drăguşanu, cu 2329 apariţii, urmată de Monica Columbeanu, cu 1427 apariţii. În fine, mi s-ar putea reproşa că nu fac altceva decît să compar mere cu pere, dar stau şi mă-ntreb: ce calităţi au aceste dudui pentru ca presa să fie atît de interesată de ele şi să le facă o asemenea publicitate? Oare să nu mai conteze chiar deloc, în România de astăzi, educaţia, studiul – munca, în general – şi inteligenţa? Ştiu că naivitatea mea vă face să zîmbiţi, dar prefer să rămîn la ea. Chiar dacă asta mă condamnă să mă număr printre exemplarele pe cale de dispariţie.