Literatura în epoca Internetului

"După cinema, fotografie şi muzică, este rîndul cărţii să intre în revoluţia digitală? Folosirea Internetului şi a noilor tehnologii obligă să regîndim practica scrisului, a editării cărţilor sau a lecturii" - iată ideea, formulată de Isabelle Lauze, de la care pleacă dosarul din Courrier International (nr. 906, 13-19 martie 2008) care are ca temă "Littér@ture - comment le numérique change tout" ("Liter@tura - cum digitalizarea schimbă tot"). Dosarul preia fragmente apărute în presa din lumea întreagă, de la The New York Times Book Review, pînă la Frankfurter Allgemeine Zeitung sau Sekai din Tokyo. Ni se vorbeşte despre romane colective, scrise în stil Wikipedia, despre programe de computer care-i ajută pe scriitori la scris, chiar de romane scrise în întregime de calculator, de literatură citită pe telefonul mobil sau pe suporturi digitale care imită foaia de hîrtie, dar putem citi şi comentarii mefiente faţă de puterea de influenţă pe care o poate avea Internetul asupra literaturii sau, dimpotrivă, voci care ne prezic Apocalipsa. Unii scriitori se arată speriaţi de Era Digitală, cum este Walter Kirn, care propune un boicot la adresa Internetului, alţii, cum e laureata Nobel Elfriede Jelinek, s-au adaptat rapid la noua realitate. (Elfriede Jelinek publică de 12 ani texte pe site-ul ei, iar în 2007 s-a decis să scrie un roman numai pentru Internet şi deloc pentru a fi tipărit pe hîrtie). Tehnologia, pe repede înainte Există lucruri care par desprinse din scrierile SF. De exemplu, publicarea în Rusia a unui nou autor - de data aceasta digital. Editura Astrel din Sankt-Petersburg a publicat de curînd prima carte scrisă de un computer, cu ajutorul programului PC Writer 2008, la alcătuirea căruia a lucrat timp de opt luni o echipă de informaticieni. Romanul care a rezultat, O dragoste adevărată, e inspirat din Anna Karenina, iar stilul scriiturii este o combinaţie între Haruki Murakami şi Andrei Platonov. Cartea a ieşit într-un tiraj de 10.000 de exemplare - ceea ce este un tiraj bun pentru Rusia. Dacă Tolstoi a avut nevoie de cinci ani pentru a scrie Anna Karenina, computerului i-au trebuit numai trei zile pentru a termina romanul. În eventualitatea în care volumul va avea succes la public, editura promite o întreagă bibliotecă scrisă de autori electronici. De altfel, mulţi scriitori în carne şi oase - Richard Powers, Vikram Chandra sau Marisha Pessl, de exemplu - mărturisesc că se folosesc de tot felul de programe de computer (printre care "banalul" Excel, dar şi alte programe de gestiune a proiectelor) pentru a-şi organiza universurile imaginare. "Pe măsură ce viaţa reală devine tot mai complexă, este tot mai dificil să coordonezi un roman care încearcă să-şi croiască un drum între existenţa individuală şi vastul cadru al vieţii colective" - spune Richard Powers. După cum se observă în Courrier International, computerul devine un aliat pentru unii scriitori, dar şi o sursă de inspiraţie. S-a încercat scrierea unui roman şi pe modelul Wikipedia. Este vorba de "wikiromanul" A Million Penguins, la care au contribuit 1500 de autori şi care a fost lansat în februarie 2007. Rezultatul - care poate fi văzut pe amillionpenguins.com - este un text-fluviu, cu cîteva idei bune, dar lipsit total de coerenţă. Şi, am putea spune, şi de valoare literară. Receptarea, la rîndul ei, a făcut în unele părţi ale lumii un pas decisiv înspre realităţile SF. În Japonia, de exemplu, romanele scrise şi difuzate pe telefonul mobil (numite în japoneză Keitai shosetsu) au un succes incredibil. Aceste romane abordează subiectul amorului şi se adresează adolescenţilor care vor să-şi găsească "sufletul pereche" (adică tuturor - de aici succesul). Comentatorii vorbesc chiar de un nou gen literar în cazul acestui tip de romane. Oricum, pînă la omologarea unui nou gen literar, este clar că avem de-a face cu un adevărat fenomen social. Apocalipsa se amînă Cea mai echilibrată poziţie din grupajul realizat de Courrier International este cea a lui Nicholas Clee. El este de părere că sfîrşitul cărţii nu se întrevede, totuşi. "Dintotdeauna au existat Cassandre care au prezis sfîrşitul cărţii: radioul va înlocui lectura; apoi cinema-ul, apoi televiziunea, apoi jocurile video. Astăzi ni se spune că însăşi cartea, ca obiect, este depăşită. Dar cartea se luptă ca un diavol. Vînzările continuă să crească. Anumite opere (seria Harry Potter, autobiografiile celebrităţilor) bat toate recordurile. Şi ficţiunea literară, acest gen pe care unii îl numesc demodat şi elitist, continuă să-şi găsească o mulţime de cititori" - ne linişteşte Nicholas Clee. Prin urmare, putem sta liniştiţi. Cel puţin deocamdată.