Limba strîmbă a televiziunilor

Indiscutabil, printre lucrurile bune pe care le face Consiliul Naţional al Audiovizualului se numără colaborarea cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ pentru „monitorizarea privind calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune“ şi publicarea periodică a unui raport realizat în urma acestei monitorizări. Aşa cum scriam şi altă dată, vorbim de o lăudabilă acţiune care vizează sănătatea limbii române, avînd în vedere că televiziunile au o forţă foarte mare de persuasiune şi de impunere a eventualelor abateri în conştiinţa publicului. Iar de sănătatea limbii române ţine şi sănătatea intelectuală a indivizilor care trăiesc în ţara aceasta. Zilele trecute, Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat publicităţii un nou raport de monitorizare realizat de un grup de cercetători de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“. Din păcate, greşelile continuă să fie multe şi grave. 

În concluziile pe care le trag, lingviştii observă că posturile care propagă cele mai multe greşeli de limbă sînt OTV, Kanal D şi 10 TV. În fine, era de aşteptat ca lipsa de profesionalism a celor de la OTV să se răsfrîngă şi asupra limbii. Nu e o surpriză că se vorbeşte prost la OTV, aşa cum nu surprinde pe nimeni că în mahalale găseşti destui oameni agramaţi. Kanal D se adresează şi el gospodinei de periferie, iar 10 TV e un post de televiziune încropit şi care practic nu există în peisajul audiovizualului românesc (nici ca audienţă, nici ca brand). 

Mai grav e că şi la posturile care se pretind serioase sau la canalele publice se vorbeşte prost limba română. Acestea au un plus de autoritate în faţa publicului, iar dacă auzi „mai vroiaţi să...“ sau „nivelul de colectare al taxelor“ din gura unui moderator al serioasei emisiuni Ediţie specială de la TVR 1 înseamnă că aşa e corect... Tot la TVR 1, prezentatorul emisiunii Interes general ne învaţă că forma corectă a numeralului este „optisprezece“ sau că mai-mult-ca-perfectul verbului „a propune“ este, pentru persoana întîi plural, „propusesem“ („primul subiect pe care ne propusesem noi să-l abordăm“). Moderatorul emisiunii Prim plan ne anunţă că „vroia să bifeze şi el restanţa aceea“ şi nu face altceva decît să ne umple de respect. Acelaşi respect merită şi prezentatorul de ştiri sportive care ne spune „s-ar putea ca asistentul să aibe dreptate“. 

Ce să mai vorbim de faptul că nepermis de multe greşeli de limbă sînt şi la canalul TVR Cultural!... Cum să ai pretenţia să creşti nivelul de cultură în rîndul publicului, cînd moderezi emisiunea Controversele istoriei (de la TVR Cultural) şi vorbeşti mai rău decît un individ fără studii? Cîteva exemple: „mai e şi chestiunea aceasta, care trebuie s-o luăm în calcul“, „ocazia unor ample manifestări şi demonstraţii de forţă ai noilor stăpîni ai ţării“, „prin intermediul unei campanii (...), în care erau angrenate întreaga presă, inclusiv revistele ştiinţifice, dacă era vorba...“, „nu mai le separăm, cum a fost cazul din ’55 pînă la începutul anilor ’60“, „numărul la care vroiam s-ajung eu“. De altfel, emisiunea Controversele istoriei este „vedetă“ în monitorizarea pentru TVR Cultural, realizată de cercetătorii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“. Greşelile apar şi în discursurile moderatoarei, şi în textele spuse din off, în timpul materialelor filmate („a miniştrilor de Externe a celor trei mari puteri“, „ultimile portofolii“). Oare istoria, care ne învaţă să nu repetăm greşelile trecutului, să nu fie deloc sensibilă şi la greşelile de limbă? Altfel, la TVR Cultural mai poţi auzi că „editor“ se pronunţă „edítor“ şi nu „editór“, iar „curatorul“ se pronunţă „curátorul“ (de parcă ar fi vorba de o persoană care face curat) şi nu „curatórul“. Curat Cultural, coane Fănică!