Lauda de sine

Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat de curînd a treia "ediţie" a raportului "Tendinţe în reflectarea presei în presă (ianuarie-martie 2007)", raport care-şi propune, ca şi cele precedente, să reflecte "măsura în care jurnaliştii din presa scrisă acordă atenţie subiectelor relevante pentru industria media, în particular, dezvoltarea şi profesionalizarea mass media din RomÈnia". Monitorizarea a avut în vedere şapte cotidiene naţionale (Adevărul, Cotidianul, Evenimentul zilei, GÈndul, Jurnalul naţional, RomÈnia liberă şi Ziua) şi două săptămînale (Dilema veche şi Capital). Conform acestui raport, principalele subiecte care au dominat agenda articolelor de media în perioada ianuarie-martie 2007 au fost cele dedicate televiziunii publice, în centrul atenţiei fiind fostul Preşedinte Director General al TVR, Tudor Giurgiu, armonizarea legislaţiei audiovizuale din RomÈnia cu cea europeană, decizia Curţii Constituţionale de a reincrimina insulta şi calomnia în Codul Penal şi reacţiile presei, transferurile mangementului media de la TVR şi Media Pro la Dogan Media Group, lansarea Kanal D şi Antena 2. Žn privinţa săptămînalelor monitorizate, "Capital a contribuit cu teme precum management media şi proprietate media, teme mai puţin dezbătute în Dilema veche, orientată către articole de opinie, cu ton critic faţă de practici jurnalistice şi conţinut editorial." Şi la cotidiene, şi la săptămînale, autorii raportului identifică o tendinţă pe care o consideră lăudabilă, aceea de a scrie despre mass-media chiar din perspectiva consumatorului de media. "Uneori, argumentul care stă la baza criticii produselor şi practicilor jurnalistice este tocmai consumatorul de media, publicul şi drepturile sale." - se afirmă în raport. Ziarul care s-a ocupat cel mai mult de subiecte legate de mass-media în perioada ianuarie-martie 2007 a fost Cotidianul, devansînd în acest domeniu Evenimentul zilei, liderul precedentei perioade monitorizate de CJI, octombrie-decembrie 2006. Cotidianul a avut în total 244 de articole sau ştiri dedicate mass-media, dintre care 55% au fost de informaţie şi 45% de opinie. Al doilea clasat, ziarul Evenimentul zilei, a avut un total de numai 177 de articole (70% de informaţie). Žn cazul Dilemei vechi, după cum era de aşteptat, au predominat articolele de opinie: din cele 91 de articole scrise pe acest subiect, 86 au fost de opinie şi 5 de informaţie. Celălalt săptămînal monitorizat, Capital, a avut numai 26 de articole dedicate presei. Dintre temele identificate de acest raport, cea care a fost întîlnită numai la Dilema veche este cea care se referă la practicile jurnalistice (într-un număr de 50 de articole). Iată cum descriu autorii raportului abordarea acestei tematici în revista noastră: "Mai mult de trei sferturi din referirile la practicile jurnalistice au fost critice (38 de apariţii din 50). Žn opinia editorialiştilor de la Dilema veche, spiritul de turmă al televiziunilor din RomÈnia determină proliferarea producţiilor de mîna a doua, goana după audienţe duce la scăderea calităţii programelor, iar jurnaliştii aruncă cu Ťjeturi de teme false» în dezbaterea publică. Au mai fost criticate non-ştirile de la ProTV şi practica acestei televiziuni de a tabloidiza informaţia. Žn ceea ce priveşte presa scrisă, autorul unui interviu publicat într-un ziar local a fost criticat pentru lipsa de imparţialitate (şi-a "periat" intervievatul). Mai mult, presa romÈnească a fost criticată pentru că emite pur şi simplu opinii fără a le argumenta; interpretările unei probleme se fac de obicei pe baza sentimentelor. S-a mai discutat despre modul cum mass-media prezintă problema încălzirii globale într-un mod "apocaliptic" pentru a-şi creşte tirajul sau audienţa. Lipsa responsabilităţii jurnaliştilor faţă de efectele pe care articolele lor le pot avea a fost amendată la rîndul ei. Jurnaliştii de la Dilema veche au considerat că presa a acordat atenţie conflictului dintre preşedinte şi premier numai pentru audienţe şi tiraje cît mai mari." Revista noastră s-a mai ocupat, conform studiului CJI, de tematica legată de conţinutul editorial (predominînd accentele critice, desigur: "critica îndreptată către felul în care presa a tratat criza politică din RomÈnia" sau "violenţa promovată excesiv şi extrem la televizor şi conţinutul reportajelor superficiale care au apărut în reviste mondene") sau a publicat articole care au analizat comportamentului de consum al publicului. (C. P.-B.)