Interesele CNA

Vinerea trecută, între 19,00 şi 19,10, trei dintre canalele de televiziune – PRO TV, Antena 1 şi Kanal D – au avut cea mai bună emisiune difuzată pe un post românesc. Este vorba de cele zece minute în care pe ecran a fost afişat textul sancţiunii date de Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru limbajul suburban folosit în studiouri, în scandalul dintre Corneliu Vadim Tudor, Mărioara Zăvoranu şi Mariana Moculescu. În faţa frecventelor derapaje ale televiziunilor şi a tabloidizării lor tot mai accentuate, măsura CNA nu poate fi decît de aplaudat. Mai ales că textul de pe ecran explica foarte clar – şi pentru cei din televiziuni, dar mai ales pentru public – în ce au constat abuzurile şi cît de periculoase sînt ele pentru societate. Am vrea să revedem cît mai des o astfel de „emisiune“. Care, de altfel, a şi fost apreciată de public, avînd o audienţă foarte bună. Cele zece minute de sancţiune au fost urmărite, în total, de 3,2 milioane de români în fiecare minut (1.494.000 s-au uitat la PRO TV, 1.168.000 la Antena 1 şi 594.000 la Kanal D). Dincolo de cartonaşul galben arătat televiziunilor, măsura CNA a avut deci şi un rol educativ pentru o bună parte din public. Acesta e de fapt lucrul cel mai important.

Dacă, în cazul derapajelor nonpolitice, Consiliul Naţional al Audiovizualului acţionează – iată – eficient, nu acelaşi lucru se întîmplă cînd în ecuaţie intră interesele partidelor. Şi este normal să fie aşa, din moment ce membrii CNA sînt propuşi, conform algoritmului, de către formaţiunile politice. Trimişi în Consiliu de către partide, ei vor fi soldaţi disciplinaţi care vor apăra interesele de partid, iar nu judecători imparţiali, aşa cum ar trebui. Un exemplu al blocării CNA în faţa abaterilor ce implică politicul a fost tot săptămîna trecută, joi, cînd s-au luat în discuţie, în şedinţa Consiliului, manipulările Antenei 3, în campaniile duse împotriva unor instituţii publice, cum sînt Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii sau ICR. Cum la şedinţa respectivă s-a hotărît ca Antena 3 să nu primească nici o sancţiune, cinci membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului au comunicat public „o opinie separată faţă de atitudinea CNA cu privire la nesancţionarea unor abateri grave de la legislaţia audiovizualului, înregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de către Antena 3“. Iată ce incriminează cei cinci membri ai CNA: „Libertatea de expresie şi demersurile jurnalistice în interes public justificat nu au nici o legătură cu felul în care au fost purtate aceste campanii, fără respectarea legii, a eticii şi a codurilor profesionale. Nu au fost respectate prevederile legale privind principiul «audiatur et altera pars», principiul informării corecte a publicului, care presupun confruntarea şi echilibrul unor puncte de vedere aflate în opoziţie, distincţia între fapte şi opinii. Astfel, au fost aduse prejudicii grave de imagine unor persoane şi instituţii fundamentale ale statului care nu puteau fi reparate din punctul nostru de vedere prin dreptul la replică“.

„Noi, membrii CNA semnatari ai acestei opinii separate, considerăm că prin atitudinea sa pasivă, prin lipsa de decizie în cazurile de abatere gravă de la lege, CNA riscă să-şi piardă statutul de garant al interesului public şi să devină garant al intereselor Antenei 3“, se spune spre sfîrşitul comunicatului.

Guvernul are în momentul acesta un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care vrea să schimbe Legea Audiovizualului. În acest proiect, este prevăzut ca membrii titulari ai CNA să fie propuşi în continuare de partide, dar este introdusă cerinţa ca ei să aibă „o vechime de cel puţin 5 ani de activitate în domeniul audiovizual“. Prin urmare, ei vor fi nu numai garanţii intereselor partidelor care i-au trimis în Consiliu, ca pînă acum, dar şi ai intereselor televiziunilor la care au lucrat înainte. Sub o asemenea încrengătură, interesul public va risca să nu se mai vadă chiar deloc.