Evenimentele media ale lui 2014 şi pronosticurile pe 2015
Mişcările semnificative de pe piaţa media românească au fost, în anul care a trecut, legate în cea mai mare parte de politic. O piaţă de publicitate care stagnează la volume mici (sub 300 de milioane de euro, în total) şi alegerile prezidenţiale au fost principalii factori care au influenţat evoluţiile.
● Tranzacţia Burda-Sanoma. Peştele mic l-a înghiţit pe cel mare, în achiziţia de către Burda a Sanoma România, anunţată de altfel din 2013, fiindcă raportul dintre cele două companii de publishing e invers, la nivel global. Anunţată încă din 2013, tranzacţia a fost oficializată în martie 2014, prin rebrandingul în Burda Media Bucureşti, şi înseamnă transformarea pieţei de reviste din România într-un duopol. Principalul concurent al Burda-Sanoma e Ringier, care a înglobat în 2011 Edipresse.
Pronostic: Cum revistele care vindeau altădată 50-100.000 de exemplare, gen Avantaje, Cosmopolitan sau Unica, se distribuie azi în 12-13.000 de copii fiecare, dispariţia unora dintre branduri, măcar din print, e previzibilă.
● Restartul PRO TV. Demisia din 2013 a lui Adrian Sârbu de la CME a fost urmată de plecarea celor mai mulţi dintre managerii de top ai companiei şi a mai multor vedete. Cea mai mare vîlvă a făcut-o plecarea Monei Segall, producătoarea show-urilor mari, gen Vocea României şi Master Chef, cu destinaţia Antena 1, în aprilie. În prima parte a lui 2014, pe piaţă au început să apară zvonuri despre dificultăţile PRO TV, inclusiv despre o neverosimilă vînzare a acestuia către Gazprom. Pe 16 septembrie 2014, a fost însă clar că PRO TV are destule resurse pentru a rămîne liderul pieţei. Vocea României, produsă de Melanie Triebel, adusă de CME pentru a umple locul lăsat gol de Mona Segall, a fost peste sezoanele anterioare. Al doilea show cu miză de pe PRO TV, Master Chef, a cîştigat şi el, ediţie de ediţie, în faţa Bucătăriei Iadului de pe Antena 1, realizată de Segall şi foştii juraţi de pe PRO TV.
Pronostic: PRO TV îşi menţine poziţia de lider autoritar, cu un alt management şi cu costuri mai mici. Business-ul CME în România va trece din nou pe profit.
● Necazurile Antena Group. Succesul PRO TV se poate citi şi ca insucces al Antena Group, care a recrutat o serie întreagă de vedete PRO TV (Brenciu, Bănică Jr., Serviciul Român de Comedie). După ce fondatorul Dan Voiculescu a fost închis, pe 8 august 2014, pentru procesul ICA, Antena 1 a pierdut pe linie în bătăliile Master Chef – Bucătăria Iadului şi Vocea României – X Factor.
Pronostic: renunţarea la cel puţin o parte din achiziţiile costisitoare de la PRO TV este previzibilă. Antena Group este pregătit pentru ceea ce ar fi trebuit să aibă loc de multă vreme – vînzarea (parţială) către un business global.
● Ofensiva Burci. După ce a răscumpărat Prima TV de la ProSiebenSat.1/SBS, Cristian Burci a relansat postul, pe 15 martie, cu o grilă axată pe comedy. Show-urile nu au funcţionat, iar Utopia, reality-ul de ultimă generaţie anunţat pentru toamnă, nu a intrat încă în emisie. Chiar dacă a ratat relansarea Prima TV, Cristian Burci este în momentul de faţă al doilea cel mai important owner de media român, după familia Voiculescu, fiindcă deţine şi Adevărul Holding (Adevărul, Click! şi, printre altele, revista în care apar aceste rînduri). Zvonurile despre o structură care ar îngloba şi Realitatea TV sînt întregite de achiziţia MyNele TV.
Pronostic: Greu de spus dacă Burci va deveni un proprietar cu adevărat important. Dacă ziarele arată mai bine decît alte titluri de print, la Prima TV, situaţia e problematică. Singurul lucru care se poate spune cu certitudine e că Burci are intenţia de a investi – şi capacitatea de a găsi banii.
● Fiascoul Antena 3 – RTV. Prin iulie 2013, cînd scriam aici că influenţa politică a Antenei 3 e supraevaluată, stîrneam nedumeriri. Alegerile din 16 noiembrie au confirmat însă că eficienţa propagandei care se desfăşoară pe televiziunile politice partizane din România este limitată. Acum doi-trei ani, pe cablu se găseau peste zece astfel de posturi, incluzînd şi ciudăţenii gen Naşul TV sau defunctul Giga TV. Epoca lor, care a început simbolic în toamna lui 2009, odată cu filmul în care ex-preşedintele Băsescu ar fi lovit un copil de pe Realitatea TV, a apus.
Pronostic: Ca vecină a Antena Group, Antena 3 e într-o situaţie problematică. Referitor la RTV, elanul de investitor al proprietarului Sebastian Ghiţă s-ar putea diminua odată cu plecarea acestuia din PSD-ul perdant al alegerilor. Jocurile murdare şi discursul partizan se vor găsi în următoarele sezoane electorale mult mai mult pe Internet. La minisite-urile inflamate se vor adăuga tentative de a folosi reţelele sociale pentru persuasiune, dar cît timp iniţiatorii unor astfel de demersuri vor gîndi în termeni de propagandă-intoxicare clasică, tentativele nu vor reuşi.
● Crahul Mediafax. Vizionarul media Adrian Sârbu pare scos din joc de insolvenţa Mediafax Group, singura proprietate media pe care o mai deţine, după plecarea de la CME, cu atît mai mult cu cît DNA a reţinut mai mulţi manageri din apropierea lui, în cercetarea despre spălare de bani pe care DNA o desfăşoară la un mare număr de firme-satelit.
Pronostic: Greu de crezut că Adrian Sârbu însuşi va rămîne pe dinafara investigaţiilor DNA. În epoca lui, PRO TV a fost trendsetter-ul pieţei. Fără Sârbu, urmează o eră în care Televiziunea va fi dominată de formate internaţionale şi orientarea către profit.
Ar mai fi, poate, de menţionat faptul că TVR are o situaţie mai proastă decît acum un an, ca şi apariţia Digi24 în măsurătorile de audienţă – e drept, cu rezultate modeste în momentul de faţă, dar ca semnal că jucătorii din zona telecom/ mobile s-ar putea implica mai mult în zona de broadcast/conţinut. În rest, presa scrisă, care a ajuns la 20% din veniturile din publicitate de acum cîţiva ani, nu poate genera surprize şi nici optimism, iar Internetul este, şi va rămîne, în viitorul apropiat, un segment sărac, pe care se înghesuie nenumăraţi aspiranţi.
Singura evoluţie cu adevărat pozitivă din piaţa media este, în 2014, confirmarea pe care a obţinut-o PRO TV. În 2015, despre inovaţii vom putea vorbi cel mult în privinţa unor iniţiative sclipitoare ale unor independenţi, gen Casa Jurnalistului. Pe alocuri, însă, ar putea fi vorba de revenirea pe profit.
Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).