„Eşti liber să schimbi canalul!“
Auzim îndemnul acesta mai tot timpul: „Nu-ţi place ce vezi la televizor? Eşti liber să schimbi canalul!“. Sau, încă şi mai mult: „Eşti stăpînul telecomenzii! Exercită-ţi puterea!“. Prin urmare, ni se transmite mesajul că sîntem liberi, ba chiar că sîntem stăpîni. De ce oare ni se spune asta cu atîta insistenţă?
Dacă încercăm să ne exercităm libertatea televizuală, observăm că ne învîrtim în aceeaşi curte şi că avem de fapt libertatea orătăniilor din ogradă. Adică putem să ne plimbăm în ţarc şi să alegem, din grăunţele care ni se aruncă, pe cele care ni se par mai mari şi mai frumoase. În realitate, toate boabele sînt cam la fel.
Despre ce libertate de a alege un alt canal vorbim, cînd peste tot dai de aceleaşi personaje care discută despre aceleaşi subiecte? Aceleaşi filme repetate la nesfîrşit (sau, dacă nu, din aceeaşi categorie – în general producţii decerebrate, de serie B sau C, care seamănă toate între ele), aceleaşi vedete la emisiunile de divertisment, aceiaşi analişti sau oameni politici care par că se pricep la absolut orice. Că e vorba despre „folclorista“ Maria Cârneci şi „Bianca lu’ Bote“ la producţiile menite să ne deconecteze sau despre Mugur Ciuvică şi Mădălin Voicu la cele care-şi propun să ne informeze şi să ne trateze ca pe nişte „cetăţeni responsabili“ – avem de fiecare dată acelaşi tratament: sîntem consideraţi masă manevrabilă, o adunătură de indivizi care oricum înghit ce li se dă, fără discernămînt, fără memorie, fără conştiinţă. Zilele trecute, Realitatea TV avea ca invitaţi în studiou, să comenteze recent lansatul brand de ţară, pe nimeni alţii decît Adrian Păunescu şi Corneliu Vadim Tudor (asta, după ce i-am putut vedea şi cu ocazia dezgropării Ceauşeştilor, cînd ne spuneau ce bine a fost în comunism). Cei doi barzi se ţineau de mînă şi-şi zîmbeau galeş unul altuia. Toate bune şi frumoase, noua ispravă a Ministerului Turismului chiar merită o dezbatere publică, dar ce legătură au aceşti doi porumbei cu voce groasă cu brandul de ţară? Oare vor cei de la Realitatea TV să ne propună modelul lor de Românie, cea a demagogiei naţionaliste şi nostalgic-ceauşiste? Am uitat subit cine sînt Adrian Păunescu & Corneliu Vadim Tudor şi ce discursuri au, să-i luăm de proaspeţi?
A doua zi, ocoleşti Realitatea TV, nedorind să te întîlneşti cu vreunul dintre tribuni. Deschizi televizorul la concurenţă, la Antena 3, şi peste cine dai? Peste Corneliu Vadim Tudor, fireşte! De data aceasta, e chemat să analizeze un caz internaţional, ocazie cu care politicianul găseşte de cuviinţă să se ia la trîntă cu Sarkozy („Vadim vs Sarkozy“ – vedem scris pe ecran). Problema în dezbatere e cea a romilor expulzaţi din Franţa – şi, prin urmare, Vadim Tudor, care a avut în repetate rînduri discursuri rasiste, este chiar omul potrivit pentru a analiza aşa ceva. A pune lupul paznic la oi se pare că e cea mai înţeleaptă alegere... De altfel, preşedintele Partidului România Mare a avut în emisiune cel mai tolerant şi mai democratic discurs: „Să vină Vadim cu echipa lui la putere – le creez locuri de muncă, le fac şcoli speciale, le fac biserici“, dar şi „Păi, cum să nu ridice ăştia şromiiţ nasul, dacă şeful statului stă cu ei în campania electorală?“.
Dar nu numai oamenii sînt aceiaşi la televiziunile noastre, ci şi subiectele şi, mai ales, modul de abordare a lor. De curînd, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat cum au reflectat televiziunile cazul Mădălina Manole. Monitorizarea s-a lăsat cu amenzi şi cu somaţii publice pentru toate posturile: Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, Kanal D, B1 TV, Naţional TV, OTV, Prima TV, Pro TV şi inclusiv TVR 1. Prin urmare, toate sînt o apă şi-un pămînt.
Dar să nu disperăm, căci, dacă ne nemulţumeşte ceea ce vedem pe un post, ni se spune că avem oricînd libertatea să schimbăm canalul. Dă-i sclavului impresia că e liber, ba chiar stăpîn, şi vei avea un sclav mai uşor de manevrat şi mai eficient!