Celălalt Internet
În timp ce business-urile online serioase din România se raportează la clasamentul oficial SATI, foarte multe site-uri mai mici sau cu reputație discutabilă nu sînt înscrise în acest top. Un clasament mai puțin cunoscut dă indicații interesante despre ceea ce se întîmplă pe Internetul „neoficial“.
SATI, adică Studiul de Audiență și Trafic pe Internet, a fost lansat în urmă cu cîțiva ani pentru ca industria online din România să aibă un instrument de măsură comun, util mai ales pentru vînzările de bannere și alte tipuri de display ad, care se fac de regulă pornind de la un cost pe mia de afișări. Cu ajutorul cifrelor de trafic oficiale, advertiser-ii și regiile sau agențiile care îi reprezintă din România își pot planifica diferite campanii.
Nu toate site-urile obțin însă venituri din publicitate în același mod – sau cel puțin, nu din publicitatea strict românească. Un Efemeride.ro, binecunoscut pentru gogoșile care apar și reapar în newsfeed-urile noastre de Facebook, e într-o zonă mai puțin vizibilă a Internetului. O parte din rezultatele unor astfel de site-uri se găsesc pe T5.ro, clasament făcut în funcție de datele puse la dispoziție de Google (așa-numitele Analytics). E vorba tot de un clasament parțial, dar concluziile sînt interesante.
Site-urile de gogoși. Am găsit trei, dintre cele cunoscute. Efemeride.ro are, în decembrie 2015, 597.000 de vizitatori unici, Nationalisti.ro – 226.000 (în scădere abruptă, după 616.000 în luna anterioară), iar Lovendal.ro – 201.000. Cît înseamnă asta, ca popularitate? Topul oficial, SATI, clasează pe primul loc site-ul de anunțuri OLX.ro, cu 9,4 milioane de clienți unici, în aceeași lună. Urmează Libertatea.ro, cu 8,3 milioane și Stirileprotv.ro, cu 8,1 milioane. Traficul Efemeride e comparabil cu cel al unor site-uri realizate de publisher-i cunoscuți ca VIVA.ro (revistă de lifestyle), Tolo.ro al lui Cătălin Tolontan sau Acasatv.ro, site-ul televiziunii PRO. E drept, comparația e din clasa „mere cu pere“, fiindcă cele două sisteme de măsurare oferă, în principiu, rezultate oarecum diferite. Dar, grosso modo, chiar și Lovendal.ro se compară cu site-uri ca Incomemagazine.ro sau Clickpoftabuna.ro.
Dacă e să includem și CYD.ro în categoria site-urilor de gogoși, deși acesta e mai puțin aberant – sau mai apropiat de un tabloid clasic –, găsim 801.000 de unici, comparabil cu Wall-Street.ro sau Historia.ro. Infoalert.ro, care publică un mix de materiale care „stau în picioare“ și metode de curățire a colonului sau conspirații CIA, e liderul categoriei „Știri“, cu 946.000 de unici în decembrie. Cam cît fac Playtech.ro, Capital.ro sau Promotor.ro în topul SATI.
Filme online. 2016 este anul cînd în România s-a lansat Netflix, celebra platformă de video online cu plată, care costă între 8 și 12 euro pe lună. Site-urile pe care poți vedea gratis seriale piratate de pe T5 realizează însă, în continuare, cifre frumușele, între cîteva zeci și cîteva sute de mii de vizitatori pe lună. Nu le vom pomeni aici, ca să nu încurajăm acest gen de consum, dar interesant e ce se găsește pe ele: telenovele, blockbustere hollywoodiene recente sau mai vechi, seriale turcești sau americane. Cel mai vizitat site de acest tip oscilează între 800.000 și 1,1 milioane de unici pe lună. Filmele sînt preluate de regulă de pe servere rusești și din alte teritorii în care legislația privind drepturile de autor nu e chiar cea din Uniunea Europeană.
Site-urile culinare. Vag pleonasticul Reteteculinare.ro (e drept, ne putem gîndi și la rețete medicale) face 1,1 milioane de unici pe lună, iar Pofta-buna.com – aproape 767.000. Categoria gastronomie e bine reprezentată și, în principiu, astfel de site-uri își văd liniștite de-ale lor, oferind un conținut comparabil cu cel al omoloagelor din SATI, unde, e drept, Bucataras.ro conduce cu 1,9 milioane. Dar despre modele de business și conținut vom vorbi la final.
Alte nișe. Pentru elevi, lucrurile de felul Matepedia.ro sau Gimnaziu.info sînt destul de vizibile. Există și site-uri de download de muzică cu trafic bunicel, care oferă manele, house sau hip-hop românesc. Și nu numai. Mai găsim apoi tehnologie, sănătate și multe altele. Categoria care dă liderul topului neoficial și parțial de pe T5 e însă cea de lifestyle feminin, unde Teotrandafir.com conduce cu 2,6 milioane de unici pe lună, mai mult decît Avantaje sau Times New Roman în topul celălalt. Cumva, Teo a reușit ceea ce au reușit, în America, Oprah Winfrey sau Conan O’Brien: să-și mute brand-ul personal din televiziune pe Internet. Interesant e că Teotrandafir.com e prezent și în SATI, unde figurează cu 2,1 milioane de unici, ceea ce arată și diferența dintre cele două tipuri de măsurători.
Unde sînt banii? Mai puțin platformele culinare și lucrurile din clasa Teotrandafir.com, care sînt realizate de profesioniști, rețeta de funcționare a „celuilalt Internet“ include conținutul de proveniență incertă sau, în cazul filmelor, de-a dreptul piratat. Elucubrațiile de pe Efemeride și altele asemenea sînt mai ușor și mai ieftin de produs decît știrile oneste, care, fiindcă sînt mai puțin spectaculoase, realizează un trafic mai mic. Dincolo de considerentele morale și în ciuda rețetei ieftine, în astfel de site-uri se investește uneori un efort considerabil, care presupune și o sursă de monetizare. Aceasta e, de regulă, Google Ads. Măsurătorile Google, care sînt gratuite pentru toată lumea, spre deosebire de cele din SATI, care costă bani, sînt puse la dispoziție de gigantul tehnologic în primul rînd în vederea diferitelor tipuri de publicitate pe care le oferă. Veniturile sînt uneori considerabile, mai ales fiindcă prețul pe mia de afișări scade pe Internetul „oficial“ din România de mai mulți ani, la fel ca în toate țările. Site-urile de rețete, cu costuri mici și o strategie de conținut în general onorabilă, își pot permite speranța de a trăi numai din reclame Google. La fel și cei pe care-i detestăm. Banii nu au totdeauna legătură cu morala, reputația și regulile profesiei, lucru pe care îl putem vedea și pe site-urile cu brand vechi și trafic mare, atunci cînd acestea lansează enormități tabloide, provocări din clasa trolling și altele. Dacă ne deranjează foarte tare astfel de lucruri, avem un singur mijloc de apărare: click-ul. Sau, mai precis, evitarea lui, atunci cînd vine vorba de astfel de lucruri.
Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).