Maria Georgescu, consilier, comuna Măicăneşti-Vrancea

22 aprilie 2010   Societate

 „Hai să-ţi arăt Măicăneştiul noaptea, de la Palat la Spital“ suna o vorbă a intelectualilor comunei. Mai puteţi să ne faceţi o asemenea favoare, după jaful petrecut în localitate?
Vorba este veche, din perioada interbelică, unde la Măicăneşti a funcţionat un grup frumos, cuminte şi neasemuit de tineri intelectuali şi elevi de liceu. Ei au organizat în 1938 o minunată revistă spirituală – „revistă muzicală“ intitulată „Hai să-ţi arăt Măicăneştiul noaptea de la Palat la Spital“, palat însemnînd nimic altceva decît clădirea Primăriei, iar Spitalul fiind spitalul. Să ştiţi că Măicăneştiul nu este rupt de lume şi de vremuri. A fost un centru creativ, un loc de iradiere intelectuală. Între 1884-1897, la Măicăneşti şi Rîmniceni am avut Gazeta săteanului. În 1908, la Măicăneşti am avut şi primul cinematograf sătesc ce rula filme scurte. În 1923, încep să fie active cercurile preoţeşti. Aceste cercuri erau similare cu cercurile învăţătorilor şi se finalizau cu discuţii şi serbări la care participau şi sătenii. Din nefericire, n-am mai avut spital din iulie 1917. Abia din 1988-1990 am avut un Cămin-spital. Deci, ce să vă arăt de la Palat, adică Primărie, la Căminul-spital unde sînt internaţi bătrîni şi tineri cu handicap mintal, locomotor, debilitate fizică din tot judeţul. Dar astăzi sîntem Eurocomuna Măicăneşti, bogată ca în vremurile de dinainte, fără incidente în sat, între Brăila şi Vrancea. Se mai găseşte o pîine la ţest, se poate bea un vin de soi, avem şi noi, din cînd în cînd manifestări tradiţionale. Şi, să ştiţi, avem un primar de toată isprava.
 

Mai multe