Mărarul

Născut în zodia Berbecului, cu ascendent în Scorpion, mărarul este obsesia mea de vreo săptămînă. Visez un mărar cu curcan. Între timp am mîncat icre de manciuria cu lingura, salam de Sibiu cu furculița, o pîine de la Corina cu bucseală, nu, nu, mărarul mi-a rămas cu frustrare şi deliciu suprem. M-am văzut în piață chiar. Explicînd despre mărar, m-am trezit în fața studenților iar cu mărarul meu trăncănitor. Da, am expus studenților situația mărarului cu curcan, cum se face. Au zis scîrbiți că nu, nu, nu, aşa ceva, nici gînd de a asocia ieşirea din stereotipurile de gîndire prin mărar. Ce oroare! Ce-oi fi pățit, ce mlaştină a memoriei m-a salvat pe malul mirodeniilor de mărar. Ce biet balaur m-o fi hărțuit să umblu printre verdețurile astea? Mărar, tu supremă memorie! Deci, trebuie s-o scriu pe asta. Mărarul acum e la 1 leu chita, cu scumpirile astea ale lui Dragnea, altfel ar fi fost la 2 la leu. Mă rog, deci, dacă iau 9 chite, le tai de codițe, apoi le tai mărunt, mărunt. Curcanul un pic trebuie lăsat la băițuit. E cîlțos şi dat dracului, chiar înfrînt. Dihanie care vrea respect pînă la capăt. Baiț simplu de ulei, sos de soia sau vin, ce ai prin casă. Frecat cu busuioc, măghiran. Deci, lucruri simple. Şi bagi la fript un pic curcanul după baițul de-o zi. Şi frigi un pic în ulei, apoi arunci mărarul tocat mărunt, mărunt. Nu uita să bagi ulei, sare. Bucățică! Aromele alea mă doboară. Ce-am pățit? Cu 5 lei porția te faci om! Ce-am pățit? De ce mă leg cu lanțuri de mărar? Ce se rupe? Ce începe sau nu vrea să se nască? Ce traumă urbană m-a fisticărit în acest fel încît să mă fac de mărar? O fi vreo conspirație? Ia spuneți voi!